Vinurile obținute din soiuri românești ne pot scoate din anonimat
Publicitate, promovare, marketing, PR… Pare complicat nu-i așa? Cum îmi fac remarcat produsul într-o piață plină de oferte?, este o întrebare aflată mereu pe buzele oamenilor de afaceri în general, și a producătorilor de vinuri în particular, având în vedere concurența acerbă din acest sector. Parafrazând-ul pe Henry Ford, care spunea că „sistarea reclamelor pentru a economisi bani este ca și cum ai opri ceasul pentru a economisi timp”, am spune că sistarea promovării în ansamblu (nu doar a reclamelor) este ca și cum ți-ai pune lacăt afacerii. În business ca și în viață, pentru a reuși, nu ajunge doar să fii bun, trebuie ca acest mesaj să fie perceput și de ceilalți.
Problema fundamentală a vinurilor românești este tocmai lipsa de promovare. Calitate avem, ba chiar putem afirma cu glas tare că aceasta e în creștere de la an la an, dar cu toate acestea vinurile românești își găsesc lent drumul către „ochii” iubitorilor de vin, fie ei străini sau români. Undeva, cumva, nu reușim să transmitem consumatorilor finali acest mesaj: că DA, avem vinuri de calitate, care pot concura, de la egal la egal, cu cele ale marilor puteri mondiale în materie de vin. Dar aici nu vorbim doar de lipsa de promvoare a vinurilor românești în general, ci mai ales a vinurilor obținute din soiuri românești.
Cercul de Fetească, cea mai importantă acțiune de promovare a vinurilor obținute din soiuri românești
De la această nevoie identificată pe piața vinului a pornit ideea organizării unui „Cerc de Fetească”. Inițiatorii campaniei, publicația Vinul.Ro, au pornit un demers singular din câte știm noi, acela de a promova vinurile obținute din soiuri românești. Ce presupune de fapt acest Cerc de Fetească? Aceste cercuri sunt organizate periodic (cel puțin lunar) în diverse localuri horeca, în special în hoteluri, la care sunt invitați producători, distribuitori, specialiști horeca și mai ales consumatori finali – iubitori ai licorii lui Bachus -, printre care și clienti ai hotelului în care se organizează respectivul Cerc. În cadrul cercului sunt prezentate pe rând mai multe vinuri obținute din soiuri românești de la diverse crame, iar, într-un final, toată lumea câștigă: vinurile românești câștigă notorietate, producătorii își promovează direct vinurile în rândul consumatorilor și specialiștilor, consumatorii au ocazia să deguste mai multe vinuri românești și să afle informații despre ele direct de la sursă, iar operatorii HoReCa se țin la curent cu noutățile din domeniu.
„Italia s-a construit ca putere mondială a vinului pe soiuri locale, nu pe Cabernet Sauvignon și Sauvignon Blanc, n-a preluat soiuri de largă circulație mondială, ci a exploatat și a explorat soiurile locale, care nu există decât în Italia. De ce n-am face și noi același lucru?”
Cezar Ioan, Publisher Vinul.Ro și o personalitate activă în promovarea vinului și a culturii vinului îndeosebi, susține că e nevoie de o promovare mai susținută a vinurilor obținute din soiuri românești, care ne pot diferenția pe plan mondial și scoate din anonimat.
„De 12 ani de când activez eu în lumea vinului, tot aud, și e o părere unanimă, dar nimeni n-a făcut încă nimic în mod concertat, ‘Domnule, Feteasca Neagră, portdrapelul vinurilor românești, soiul autohton cu cea mai mare vechime și cel mai mare potențial, și soiul care ne diferențiază de tot ce există în lumea vinului pe plan mondial. Ei, deși părerea asta era împărtășită unanim de absolut toți jucătorii din industrie, de băutorii pasionați, de cunoscători, nu exista niciun fel de eveniment care să ofere vizibilitate soiului de Fetească Neagră în primul rând, dar și soiurilor autohtone în general. Și am zis să facem acest Cerc de Fetească – așa l-am numit deși el se referă și la alte soiuri românești nu doar la Fetească -, ca un eveniment itinerant, ca un fel de circ ambulant dacă pot să-i spun așa; să mergem din local în local, din oraș în oraș, cu o selecție cât mai vastă de vinuri din soiuri tradiționale, soiuri autohtone românești, pe care s-o oferim publicului pe de o parte, consumator, dar și profesioniștilor care lucrează în restaurante. Fiecare poate are parte de prezentări de anumite vinuri în viața lui profesională sau particulară, dar ocazia de a le vedea pe toate laolaltă este rară, de a vedea cât de diversă, cât de savuroasă și de ofertantă este lumea acestor soiuri de vin românești”, ne-a declarat Cezar Ioan.
Acesta susține că România ar trebui să ia exemplul altor țări, Italia de exemplu, care a reușit să devină o putere mondială a vinului tocmai datorită soiurilor locale, cu care se mândrește în toată lumea.”Italia s-a construit ca putere mondială a vinului pe soiuri locale, nu pe Cabernet Sauvignon și Sauvignon Blanc, n-a preluat soiuri de largă circulație mondială, ci a exploatat și a explorat soiurile locale, care nu există decât în Italia. De ce n-am face și noi același lucru? Până la urmă avem o vechime, avem niște soiuri românești, ăstea ne diferențiază, hai să le punem în valoare. De aici Cercul de Fetească”, ne-a declarat Cezar Ioan.
„Vinul românesc nu are o voce, n-are un mesaj unic, comun, care să-i dea încredere consumatorului, să-i dea motive să consume vin românesc și de ce nu puțină mândrie de a consuma vin românesc”
Potrivit acestuia, din păcate, în industria vinului, promovarea este individuală, fiecare producător încearcă să se promoveze individual și încă lipsește acea conștință comună și acel efort comun de a promova generic consumul de vin. „Industria vinului încă nu-și vede interesul comun, ca și industria berii, de pildă, care face campanii comune, fără brand, care încurajează consumul generic de bere. Vinul nu are așa ceva, nu are o voce, n-are un mesaj unic, comun, care să-i dea încredere consumatorului, să-i dea motive să consume vin românesc și de ce nu puțină mândrie de a consuma vin românesc. Italienii sunt foarte mândrii, spaniolii sunt foarte mândrii de vinurile lor, francezii nu mai vorbesc, nemții cu riesling-urile, austriecii ș.a. Noi suntem în primii 12 producători din lume și probabil în primii 7 din Europa și încă nu facem lucrul ăsta. Încă nu știm să ne lăudăm cu vinul nostru. Lucrul ăsta trebuie schimbat”, susține Cezar Ioan.
Inițiativa de a organiza un Cerc de Fetească a fost apreciată de producătorii de vin, care și ei susțin că promovarea e deficitară și că orice acțiune de acest gen este binevenită.
„Pentru noi este foarte importantă inițiativa acestui Cerc de Fetească deoarece se pliază exact pe filosofia noastră, noi fiind, din câte știm, singura cramă din România care are doar soiuri autohtone și vinifică doar soiuri autohtone. Această inițiativă de a promova un soi autohon nu poate decât să ne bucure. Ea ne ajută în primul rând datorită faptului că cei prezenți intră în contact cu soiurile românești, chiar dacă sunt de la mai mulți producători; participanții ajung să înțeleagă un soi și să vadă potențialul acestuia în raport cu soiurile internaționale și pot aprecia faptul că oricând pot cumpăra un vin obținut din soiurile românești de la egal la egal cu orice soi internațional”, ne-a declarat Victor Deleanu, Președintele Casei de Vinuri Cotnari.
Este nevoie de o unitate a mai multor producători pentru a putea promova soiurile românești și este imposibil ca un singur producător să le poată aduce în prim plan
Reprezentantul Casei de Vinuri Cotnari susține că această luptă de a aduce în prim plan soiurile românești este una dificilă și că orice inițiativă este binevenită. „Pentru mine este, e mult spus, dar este un handicap faptul că avem doar soiuri românești și că exploatăm doar viță românească, tendința este de a consuma vinuri obținute din soiuri internaționale, cum este Chadonanny, cum este Sauvignonul, iar lupta noastră de a aduce în prim plan soiurile românești este una destul de grea. Motiv pentru care repet, apreciem inițiativa celor de la Vinul.Ro și o vom susține cât putem de mult”, susține Victor Deleanu.
Acesta susținute că în principiu este nevoie de o unitate a mai multor producători pentru a putea promova soiurile românești și că este imposibil ca un singur producător să le poată aduce în prim plan. Dar recunoaște că acest lucru este destul de greu. „Există o rivalitate nejustificată. Până la urmă există un interes comun a tuturor producătorilor, acela de a crește consumul de vin, fapt pe care unii nu îl înțeleg. Concurența din piață nu apreciază această unitate ca fiind ceva benefic pentru industrie, ci ca fiind în defavoarea lor. Si din acest motiv din păcate nu există o unitate în rândul producătorilor”, afirmă Victor Deleanu.
„La toate târgurile la care am participat, întotdeauna vizitatorii externi și-au dorit soiuri tradiționale românești. Dacă degustau sau le prezentam un Cabernet Sauvignon sau un Merlot erau mult mai interesați de cele românești”
Că este loc de mai bine în ceea ce privește promovarea vinurilor românești o recunoaște și George Ignat de la Crama Mennini, care susține că pașii încă sunt timizi în această direcție. „Mereu există loc de mai bine și mai mult și mai serios și mai insistent. Consider că pașii încă sunt timizi, sunt puțini producători care au soiuri tradiționale românești, abia acum au început și este o mare bătălie între aceste câteva soiuri de vin roșu ca să devină portdrapelul, flagship-ul vinurilor românești în afară. La toate târgurile la care am participat, întotdeauna vizitatorii externi și-au dorit soiuri tradiționale românești. Adică dacă degustau sau le prezentam un Cabernet Sauvignon sau un Merlot erau mult mai interesați de cele românești. Soiurile internaționale pot fi degustate și la mama lor acasă și oriunde altundeva, dar cele românești nu. De asta spun că este o inițiativă deosebită aceasta de a promova vinurile românești.”, ne-a declarat George Ignat.
„Toată lumea vrea să vândă Merlot, Cabernet, Sauvignon. Dar, de ce? Da ce-are Feteasca? Da ce-are Tămâioasa? Da ce-are Grasa? Sunt ale noastre, sunt de aici. Ele ne pot arăta diferența față de ceilalți, ne pot diferenția”
Un promotor și un iubitor al vinurilor românești totodată, Cătălin Mahu, proprietarul lanțului de restaurante La Mama, susține de asemenea faptul că vinurile obținute din soiuri românești ne pot diferenția în fața celorlalți. „Ideea acestui Cerc de Fetească e o idee fantastică, de a promova vinuri din soiuri autentice românești. Nu mai face nimeni asta. Toată lumea vrea să vândă Merlot, Cabernet, Sauvignon. Dar, de ce? Da ce-are Feteasca? Da ce-are Tămâioasa? Da ce-are Grasa? Sunt ale noastre, sunt de aici. Ele ne pot arăta diferența față de ceilalți, ne pot diferenția. Un mare specialist din industria internațională a vinului spunea următorul lucru. Nu vă mai concentrați să faceți cel mai bun Cabernet pentru că o să fie aproape imposibil să ai cel mai bun Cabernet, Merlot sau cel mai bun Sauvignon Blanc. Concentrați-vă să faceți o Fetească Neagră bună. Pentru că nimeni în lumea asta nu mai are Feteasca Neagră. Ä‚sta e adevărul. Și eu cred că industria de vin românească acolo ar trebui să se ducă. Ok, să avem și soiuri internaționale nu zice nimeni, dar soiurile românești de ce să le dăm deoparte? De ce să mergem la nu știu ce festival sau la un târg mare de vin cu Chardonnay. Mai sunt încă 1 milion de Chardonnay-uri în lume. Nu e mai simplu să mergem cu o Fetească Albă sau Regală?”, susține proprietarul restaurantelor La Mama.
Revenind la ideea menționată la începutul articolului referitoare la importanța unei promovări susținute în industria vinului, putem afirma că nu este important doar să te promovezi. E important să te promovezi cu ceea ce ai/faci tu unic și nimeni altcineva nu mai are/face!
Mai multe despre Cercul de Fetească și despre ideea promovării vinurilor obținute din soiuri românești puteți citi în următoarea ediție a revistei Horeca România.
