Horațiu Tudori, Ecole Hôtelière de Lausanne: “Doar 30% dintre absolvenții școlilor hoteliere rămân în industrie”

Doar 30% dintre absolvenții școlilor hoteliere rămân în industrie, restul fiind absorbiți de alte domenii de activitate precum bănci, asigurări ș.a., industria hotelieră fiind concurată puternic de alte industrii în ceea ce privește recrutarea talentelor, a declarat, Horațiu Tudori, Senior Lecturer Ecole Hôtelière de Lausanne, în cadrul conferinței TopHotel Tourism&Leisure Investment Conference care a avut loc săptămâna trecută la București.  

Horațiu Tudori, brașovean de origine, a subliniat că industria hotelieră trebuie să schimbe modul în care se raportează la școlile hoteliere, dar și la absolvenții acestora și să ia mai mult în considerare ceea ce ei așteaptă “față de ceea ce dumneavoastră (hotelierii, n.r.), ați dori să aveți”. Horațiu Tudori a vorbit și despre un nou profil al studenților de la școala hotelieră.

“Alte industrii au descoperit că ceea ce pregătim noi, școlile hoteliere, are o valoare ridicată. Nu vă ascund faptul că statisticile referitoare la domeniile în care lucrează absolvenții Școlii hoteliere din Lausanne arată clar faptul că sunteți în concurență cu alte domenii de activitate: bănci, asigurări, alte tipuri de întreprinderi unde există mai multe activități de tip evenimente și unde acești tineri dețin toate competențele necesare; e vorba de competențe și de un fel de a fi care sunt transferabile. Absolvenții noștri știu să se prezinte, știu să vorbească mai multe limbi, știu să asculte, știu să răspundă într-un mod politicos, caută o soluție, au inițiativă ș.a; sunt competențe pe care în jargonul nostru de la școala hotelieră le numim soft skills, pe care ei le dobândesc pentru că 4 ani de zile sunt în permanență într-un cadru/într-o atmosferă care îi educă în acest sens”, a declarat Horațiu Tudori, care predă Revenue Management la prestigioasa școală hotelieră din Lausanne.

Acesta a vorbit despre relația dintre industrie și sistemul educațional și a lansat întrebarea: “Suntem prieteni sau dușmani?”. “Dumneavoastră (hotelieri, n.r.) va trebui să schimbați felul în care vedeți relația cu noi, școlile hoteliere; întrebarea mea este: Tragem în aceeași direcție sau în două direcții diferite?”, i-a întrebat Horațiu Tudori pe hotelieri. Acesta i-a întrebat pe hotelierii prezenți în sală unde își caută viitorii angajați și a subliniat totodată că “De cele mai multe ori când aveți o problemă mergeți spre consultanți. De câte ori v-ați dus spre o școală hotelieră?”.

“O altă statistică arată clar nu numai faptul că aveți concurență, ci, în plus, această concurență are succes. Pentru că doar 30% dintre absolvenții școlilor hoteliere rămân în industrie. Reiau întrebarea mea: suntem amici sau inamici? Din punctul nostru de vedere, al școlii hoteliere, noi nu ținem neapărat ca absolvenții noștri să lucreze în hotelărie. Vă aduc aminte că atunci când ne facem publicitate și când încercăm să ne vindem în lume cel mai important argument este: toți absolvenții noștri își găsesc de lucru în domeniul în care vor. Acești tineri nu vor neapărat să lucreze în hotelărie. Ceea ce este mai surprinzător e faptul că printre studenții noștri se găsesc destul de mulți care provin din familii de hotelieri, părinții lor îi trimit la școala hotelieră și le plătesc studiile, care nu sunt deloc ieftine, în ideea de a putea transmite hotelul/ întreprinderea familială noii generații. Și câțiva dintre ei sunt dezamăgiți să vadă că copilul lor nu e de acord să rămână în hotelărie, că preferă să schimbe domeniul de activitate. N-aș vrea să fiu în locul lor”, a declarat profesorul de la Școala Hotelieră din Lausanne. 

Horațiu Tudori a subliniat că industria trebuie să ia în considerare ceea ce așteaptă acești tineri/ ceea ce ei își propun și a vorbit despre un nou profil al studenților de la școala hotelieră.

“Primul lucru este că nu au răbdare. Dacă sperați să angajați pe cineva care va sta 5 ani – 10 ani de zile pe același post poate că ar trebui să vă schimbați puțin punctul de vedere. Acești tineri sunt grăbiți. în același timp vor să se atingă de tot felul de domenii, nu se mulțumesc să se cantoneze doar într-un singur domeniu de activitate. Ei “zapează” tot timpul și același lucru se întâmplă și când își caută un loc de muncă. Se plictisesc. Nu au niciun fel de plăcere să facă o activitate de rutină la nesfârșit”, a declarat Horațiu Tudori. Acesta a subliniat că pentru acești tineri nu salariul este cel mai important aspect.

“E adevărat, salariul este important, dar în același timp sunt și alte elemente foarte importante; ei vor să fie recunoscuți, vor să primească clar/ explicit mesaje care să li se spună “ai făcut foarte bine ce ai făcut, ai reușit, îți mulțumesc pentru faptul că…”. Este deja o altă formă de recunoștință, de valorizare; în al doilea rând ei au nevoie să se simtă iubiți și respectați. Au nevoie de un feedback permanent. Trebuie să le spuneți dacă au făcut sau nu ceva bine, nu e de ajuns doar să le zâmbiți când îi întâlniți pe culoare și să mergeți pe ideea că “dacă nu mă uit urât la tine înseamnă că totul e bine”. Trebuie să le spuneți acest lucru, ei au nevoie de multă comunicare”, a subliniat Horațiu Tudori. 

Acesta a mai adăugat faptul că pentru generația y este foarte importantă implicarea în proiecte din viața comunității. “Acești tineri sunt foarte sensibili la elemente de responsabilitate socială și vor să aibă o implicare. Sunt foarte mulțumiți să vadă că hotelul pentru care lucrează este implicat în viața comunității locale și sunt dispuși să sacrifice puțin din timpul lor pentru acest lucru. Eu văd lucrul acesta la studenții noștri, de fiecare dată când avem acțiuni de genul acesta e de ajuns să lansăm întrebarea și avem destui voluntari. Pur și simplu îi interesează acest aspect”. 

Horațiu Tudori a subliniat că practica pe durata studiilor este foarte importantă și că ea face o triere benefică a viitorilor lucrători în ospitalitate.  

“Mi se pare greu să cred că poți să formezi un bun specialist, un bun manager de hotel care niciodată nu a pus mâna să vadă exact ce înseamnă să faci curățenie într-un hotel, ce înseamnă să lucrezi într-o bucătărie, ce înseamnă să asiguri servicii într-un restaurant sau într-un bar, ce înseamnă să lucrezi la recepție ș.a. Mi-e greu să cred că un manager poate să pice din cer și să le știe pe toate fără să le fi făcut niciodată.

Faptul că studenții trebuie să petreacă 2 semestre de practică în hoteluri este fundamental. Câtă vreme nu sunt în contact direct și văd exact care sunt problemele și cum se conduce un hotel, care este dificultatea, și când descoperă că o zi normală de lucru într-un hotel nu se reduce niciodată la 8 ore, cu câteva excepții, atunci încep să înțeleagă despre ce e vorba și, în cazul școlii noastre, vedem că unii dintre ei, în urma primului stagiu, care e chiar la început, înainte să înceapă cu adevărat studiile, renunță. Au înțeles că hotelăria nu e pentru ei. Și este o triere benefică atât pentru ei cât și pentru noi”.

Profesorul de la școala hotelieră de la Lausanne a declarat că dificultatea pentru absolvenții școlilor hoteliere, atunci când ajung în industrie, este să accepte că nu știu totul, că nu pot începe direct pe o poziție de conducere.

“Dificultatea pentru ei în momentul în care ajung în industrie este să fie modești, să accepte că nu știu totul, să accepte că nu pot începe direct pe o poziție de manager, de director și că trebuie să urce în ierarhie. Am studenți care m-au întrebat: am șansa să lucrez în revenue management, ce sfaturi îmi dați? Primul meu sfat e: nu începe în revenue management, începe la rezervări. Petrece 6 luni în rezervări ca să simți piața. După aceea, după ce ai simțit piața și vezi puțin ce se întâmplă, și 6 luni e puțin!, după aceea poți începe să ai o idee de cum se poate optimiza ceea ce se întâmplă în hotel. Nu ai dreptul să te duci și să spui <știu totul> pentru că nu știi nimic. Știi teorie”.

Acesta s-a declarat surprins că în România programele puse la dispoziție la nivel universitar sunt toate în turism. “Sunt surprins să văd că în România programele puse la dispoziție la nivel universitar sunt toate în turism. îmi pare rău, turismul înseamnă 6 tipuri de activitate, printre care, una din activități este hotelăria. N-am văzut încă un program 100% hotelier. Cred că e o problemă. Trebuie găsită o soluție”, a punctat profesorul Horațiu Tudori.

Ca o concluzie a acestei prezentări, Răzvan Pîrjol, președintele Bucharest Tourism Board, l-a parafrazat pe Conrad Hilton, care spunea că primele 3 condiții necesare succesului unui hotel sunt “Location, location, location”; Răzvan Pîrjol a spus că, în zilele noastre, primele 3 condiții necesare succesului unui hotel sunt “Education, education, education”!