Ce aspecte verifică inspectorii aflați în control la restaurante

în cadrul acțiunilor de control, angajații de la Direcția Sanitar Veterinară, Fisc, Direcția de Sănătate Publică sau Inspectoratul Teritorial de Muncă au dreptul să verifice dacă și în ce mod legislația din domeniu este respectată de către firme, precum și dacă angajatorii încalcă sau nu dispozițiile privind securitatea alimentară, evidența fiscală sau sănătatea în muncă. în cazul în care nu sunt lăsați să înceapă verificările, aceștia pot să dea amenzi care pot ajunge până la 50.000 de lei sau pot suspenda activitatea restaurantului.

Aspectele sanitar-veterinare intră în atribuțiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Orice activitate economică care implică produse alimentare necesită, conform legii, înregistrarea în cadrul instituției de mai sus. Astfel, aspectele verificate de către inspectorii DSVSA, în cadrul activității de alimentație publică, sunt următoarele:

• autorizația sanitar-veterinară;
• asigurarea desfășurării circuitelor funcționale între și în timpul operațiunilor;
• localul (starea de întreținere, igienizare corespunzătoare, dotare apă, canalizare adecvată, iluminat corespunzător, existența spațiilor de depozitare a produselor de origine animală, materii prime, produse etc);
• păstrarea alimentelor, în condiții de igienă și la temperatură corespunzătoare;
• echipamentele de lucru, ustensilele, recipienții folosiți sunt confecționate din materiale lavabile, netoxice;
• prelucrarea produselor;
• dovada cursurilor de igienă pentru angajați;
• prezența animalelor sau dăunătorilor (existența de aparate de captare a dăunătorilor și plasă contra insectelor la geamuri);
• existența toaletelor pentru personal, asigurarea de apă rece și caldă, ventilație mecanică sau naturală;
• existența ghidului de bună practică de igienă (HACCP), întocmit voluntar;
• asigurarea depozitării și evacuării resturilor menajere culinare, gunoi, deșeuri solide, contract cu o firmă de salubrizare specializată în acest scop;
• efectuarea controlului medical periodic al personalului;
• asigurarea trasabilității produselor (factură, aviz, certificat de calitate, declarație de conformitate, certificat de sănătate publică veterinară);
• etichetarea, marcarea corespunzătoare – termen de valabilitate.

Aspectele sanitare intră în atribuțiile Direcției de Sănătate Publică. Conform prevederilor legale, operatorii economici care vor să desfășoare o activitate de alimentație publică și sunt înregistrați la Oficiul Registrului Comerțului, se autorizează din punct de vedere sanitar în baza declarației pe proprie răspundere, completată în cadrul Biroului Unic. Inspectorii sanitari vor verifica, ulterior asumării de către solicitant a declarației pe proprie răspundere, măsura în care restaurantul sau unitatea de alimentație publică respectă normele sanitare în vigoare.

în acest context, operatorul restaurantului este obligat să respecte o serie de cerințe, care se circumscriu într-o oarecare măsură atribuțiilor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (de la compartimentarea și amenajarea spațiului, până la verificarea zilnică a stării de igienă și de sănătate a angajaților), cu mențiunea că Direcția de Sănătate Publică nu emite autorizații pentru restaurante, deoarece legislația nu prevede așa ceva, ci doar, la cerere, puncte de vedere sau notificări de Certificare a Conformității.

Verificările fiscale sunt efectuate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), ai cărei inspectori solicită următoarele documente:

• autorizația de funcționare;
• acte privind valabilitatea produselor;
• dacă prețurile de vânzare ale produselor coincid cu evidența contabilă;
• atenționarea populației pentru solicitarea bonului fiscal;
• fiscalizarea casei de marcat (contractul încheiat cu distribuitorul casei de marcat, cu furnizorul de role, documentul de fiscalizare, cartea de intervenții și registrul special în care se înregistrează chitanțele atunci când casa de marcat este stricată);
• documentele emise la încasările sau plățile făcute din casa de marcat: emiterea bonurilor fiscale sau a facturii, întocmirea documentelor justificative, evidența încasărilor prin POS;
• proveniența bunurilor aflate în stoc: facturile de achiziție, NIR-uri, fișele de magazie pentru fiecare produs, bonurile de consum, avizele de expediție;
• notificarea adaosului comercial.

Inspecția muncii este instituția care asigură respectarea și prevenirea încălcării dispozițiilor legale referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, protecția salariaților și supravegherea pieței. Inspectorii de muncă au dreptul, potrivit legii, să aibă acces liber, permanent și fără vreo înștiințare prealabilă, în sediul oricărui angajator și în orice loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice.

în cazul unui control, printre actele solicitate se numără registrul unic de control, actele constitutive al angajatorului (statutul, certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului, hotărârea de înființare, autorizația de funcționare, actele adiționale de modificare, autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii și organigrama). Un alt element inspectat este registrul general de evidență a salariaților, iar printre actele care vor fi verificate se numără:

• documentele de plată care atestă efectuarea plății salariilor;
• actele ce atestă plățile către buget;
• balanța de verificare contabilă pentru verificarea fondului de salarii;
• foaia colectivă de prezență a salariaților;
• documente justificative privind acordarea concediilor și a orelor suplimentare.

Totodată, din dosarele de personal ale salariaților nu ar trebui să lipsească nici curriculum-ul vitae, actele de stare civilă, actele de studii și de calificare sau fișa de aptitudini.

Inspectorii de muncă mai au dreptul să solicite și actele de identitate, avizul medical, actele de studii, fișa postului, acte privind cercetarea și aplicarea sancțiunilor disciplinare, permisul de muncă (în cazul salariaților cetățeni străini) și certificatul de cazier judiciar (unde este cazul).

Articol scris de Costi Neacșu, avocat, pentru ediția 83 a revistei Horeca România.