Călin Ile, Președinte FIHR: “Contextul economic este favorabil investițiilor hoteliere”

în anii următori vom asista la o creștere a ritmului de dezvoltare în domeniul hotelier, spune Călin Ile, Președintele Federației Industriei Hoteliere din România, care subliniază că fiscalitatea în domeniul hotelier din România este una favorabilă dezvoltării și că există spațiu de creștere important pe acest segment, dat fiind faptul că România pleacă de la un deficit de locuri de cazare comparativ cu țările vecine și raportat la potențialul turistic de care dispune.

Despre cum va arăta anul 2020 din punctul de vedere al investițiilor hoteliere, ce impact va avea Euro 2020 asupra industriei hoteliere locale, dar și ce obiective și-a stabilit pentru acest an Federația Industriei Hoteliere din România, am vorbit cu președintele FIHR, Călin Ile (foto jos).

Pentru început, vă rog să ne spuneți care sunt planurile/obiectivele FIHR pentru anul 2020. Ce v-ați propus în acest an?

Obiectivul principal al FIHR este acela de consolidare, de întărire a capacității administrative a FIHR prin atragerea de noi membri. Atingerea acestui obiectiv ne va permite să acționăm mai eficient în susținerea intereselor industriei hoteliere pe câteva direcții principale pentru care, de altfel, am și constituit grupurile de lucru în care se vor implica membri noștri, și anume:

• Grup de lucru „promovare”
• Grup de lucru „educație
• Grup de lucru „relația cu autoritățile – advocacy group”
• Grup de lucru „legal & fiscal”
• Grup de lucru „comunicare”
• Grup de lucru „turism sustenabil”.

Pe fiecare din aceste grupuri de lucru există proiecte separate, teme și obiective de atins și sunt convins că prin implicarea membrilor vom reuși să ducem înainte cu succes activitatea FIHR și în anul 2020.

Per total, obiectivul nostru este ca FIHR să reprezinte cea mai importantă voce a industriei hoteliere din România.

Ne mai dorim ca în anul 2020 să concretizăm colaborarea bună pe care o avem cu HOTREC și să devenim membri în HOTREC – această structură europeană care unește asociațiile hoteliere din 33 de țări și unde, din păcate, România încă nu este prezentă.

Ați vorbit în mai multe rânduri despre importanța aderării la HOTREC. Ce ne împiedică/ne-a împiedicat să facem acest lucru până acum?

E vorba de alocarea unor resurse financiare importante și fără susținerea hotelierilor nu vom reuși să strângem necesarul pentru aderare. Sunt state din Europa care susțin inclusiv financiar aderarea asociațiilor hoteliere la HOTREC, realizând beneficiul imens pe care îl aduce HOTREC pentru industria hotelieră din respectiva țară (lobby la Bruxelles, transfer de know-how, parteneriate, promovare etc). Și vorbim de țări importante în turism, cum ar fi Croația sau Polonia.

Anul trecut, până și Bulgaria a aderat la HOTREC, așa că suntem ultima țară din spațiul UE care nu face parte din această structură. Ar fi timpul să schimbăm acest lucru, iar FIHR va face tot ce îi stă în putință ca în anul 2020 să concretizăm negocierile pe care le-am purtat încă de anul trecut, noi fiind prezenți atât la AGA Hotrec de la Dubrovnik, cât și la întâlnirea din octombrie de la Bruxelles pentru stabilirea Cartei Albe din turismul european pentru 2020-2025.

Cum credeți că va arăta anul 2020 din punctul de vedere al investițiilor în hoteluri? Ultimii ani au adus o revigorare pe acest plan. Cum vedeți contextul economic?

Contextul economic este unul favorabil investițiilor hoteliere și spun asta bazându-mă pe următoarele aspecte:

• Èšările Europei de Est înregistrează cele mai mari creșteri ale afacerilor în turism – context regional favorabil;
• Fiscalitatea în domeniul hotelier din România este una favorabilă dezvoltării;
• Marja medie de profit a afacerilor din domeniul hotelier a crescut de la 6.3% în 2016 la aproape 15% în 2018. Iar 2019 a fost un an și mai bun, dar așteptăm datele statistice ceva mai târziu;
• Atragerea de capital este mai facilă decât în alte perioade de timp, băncile și fondurile de investiții dispun de resurse financiare însemnate și așteaptă doar teren fertil pentru a le plasa;
• România pleacă de la un deficit de locuri de cazare comparativ cu țările vecine și raportat la potențialul turistic de care dispune. Deci există spațiu de creștere important.

Singurele posibile dificultăți care riscă să devină bariere în continuarea ritmului bun de dezvoltare (asta dacă nu găsim repede soluții viabile) ar veni de la deficitul de pe piața forței de muncă și din situația politică complicată, în condițiile a două runde de alegeri în cursul anului 2020.

Concluzia mea? Veți vedea o creștere a ritmului de dezvoltare în domeniul hotelier în anii următori, noi investitori vor veni și investi în industria hotelieră din România. Anul 2020 va fi anul DEZVOLTĂRII în turismul românesc.

Ce măsuri credeți că se impun pentru a stimula investițiile în hoteluri?

Cele mai bune măsuri de stimulare a investițiilor în hoteluri ar fi ca autoritățile să se ocupe de infrastructura locală cât și națională, să promoveze destinația România pentru a-i crește atractivitatea în ochii turiștilor străini și să investească în educația forței de muncă din turism, în special în sistemul de învățământ dual.

Cum credeți că va impacta Euro 2020 industria hotelieră de pe plan local? Câți turiști sunt așteptați în țară cu ocazia meciurilor găzduite și cum s-a pregătit industria hotelieră pentru acest eveniment?

Așteptăm în jur de 150.000 turiști străini (circa 35.000 la fiecare din cele 4 meciuri, plus oficiali UEFA), o cifră semnificativă care va genera venituri bune în cursul lunii iunie în special în București, dar și în destinații aflate la maxim 2-3 ore de capitală.

Impactul major însă va veni din imaginea creată cu această ocazie, parte din asa numitul „legacy” pe care acest gen de evenimente îl generează într-o piață. Avem șansa ca lumea să vadă ce oraș frumos avem, cu hoteluri și restaurante bune, cu oameni primitori și dacă “jucăm” bine această șansă ei vor reveni ca turiști.

Industria hotelieră este pregătită pentru eveniment, contractele sunt semnate de mult timp, iar acum fiecare dintre hotelieri pregătește modul în care își va trata clienții, ofertele speciale, evenimentele interne, și nu numai, la care îi va invita pe suporteri. Vom livra experiențe memorabile, fiți convinși de asta. Nu pot să nu amintesc cu satisfacție faptul că FIHR a fost asociația hotelieră dată ca exemplu de bune practici la Amsterdam la reuniunile celor 12 orașe gazdă pentru modul în care a gestionat relația cu organizatorii EURO 2020 încă de la bun început.

Cum vedeți dublarea taxei speciale pentru promovarea turistică a Capitalei pentru anul 2020, de la 1% la 2%?

Noi am fost parte în procesul de dezbatere publică a acestei propuneri și pot să spun că am avut parte de un dialog constructiv cu autoritățile. Cuantumul de 2% este unul acceptabil, atât timp cât sumele respective se întorc în integralitate către industrie prin folosirea lor corectă și eficentă în promovarea orașului. Altfel, nu am fi văzut sensul creșterii acestei taxe. Sperăm că de data asta vom atinge ceea ce ne-am propus, acel parteneriat public-privat care să decidă unde și cum se va promova destinația București pe baza acestui buget (important), creat prin colectarea taxei de promovare.

în ce orizont de timp vedeți posibilă înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) pentru București?

Anul 2020 va reprezenta startul acestui OMD București. Trebuie să fie așa și avem toate motivele să fim încrezători că în sfârșit vom reuși.

Dacă doriți să transmiteți un mesaj cititorilor noștri.

Am dori să facem un apel la RESPONSABILITATE în turismul românesc din anul 2020.

Autoritățile publice trebuie să fie responsabile, să aloce resursele acolo unde merită, să promoveze România cu scopul atingerii unor obiective și nu doar pentru că așa trebuie sau că așa se face și s-a făcut, să emită acte legislative cu interes de performanță și nu doar în scopuri electorale.

Turiștii noștri trebuie să fie și ei responsabili, în special față de mediul înconjurător, și să dea dovadă de respect față de alți turiști. Spun asta gândindu-mă la faptul că uneori curățenia pe plajă sau în păduri suferă și datorită nouă, a turiștilor, spun asta făcând referire la atenția față de teme importante cum ar fi risipa alimentară sau gălăgia într-o stațiune pe care o facem tot noi, într-un cuvânt respectul față de sine, față de alți turiști, față de localnicii din destinație și, nu în ultimul rând, față de cei care prestează serviciile hoteliere.

Dar cel mai important este ca și noi, operatorii din turism, să dăm dovadă de responsabilitate. Dacă dorim să menținem acest nivel de fiscalitate trebuie să ne conformăm și să plătim fără excepție taxele aferente, să nu mai tolerăm operatori care angajează la negru sau la gri, să nu acceptăm unități care nu înregistrează veniturile corect (indiferent că sunt saloane de evenimente, operatori în sharing economy, transportatori sau furnizori de servicii de entertainment într-o stațiune). Să fim responsabili față de clienții noștri, față de angajații noștri, față de comunitate și față de mediu.

Numai prin această abordare RESPONSABILĂ vom arăta că oferim RESPECT celor cu care interacționăm și că, la rândul nostru, merităm să fim considerați o INDUSTRIE ONORABILĂ, apreciată în egală măsură de către turiști și de către localnici.

Interviu realizat de Diana Sbârcea pentru ediția 97 a revistei Horeca România.