Lipsa de viziune, inamicul intern care sabotează viitorul industriei

Momentele importante, precum criza generată de pandemia COVID-19, reprezintă și o oportunitate reală pentru a face o analiză obiectivă a trecutului și un plan pentru viitor. Doar înțelegând greșelile și contextul în care au fost făcute putem să schițăm un plan cu șanse de succes. Acum este și momentul să facem comparații corecte, să vedem ce au făcut alte țări și cum am putea translata lecțiile învățate acolo și în societatea românească.

O altă sursă de inspirație și exemple de bune practici vine dinspre alte industrii care au reușit să acționeze coerent și să-și impună interesele în agenda publică.

Episoadele de criză funcționează ca un filtru pentru modelele de business și ne impun un răgaz pentru a ne face planuri mult mai flexibile.

Vedem tentative de organizare la nivel de industrie și de leadership, dar tocmai ce face ca această industrie să fie atât de diversă se transformă într-un dezavantaj uriaș, pentru că apare o lipsă de reprezentativitate la nivelul întregului domeniu HoReCa. Cine sunt cei care vorbesc în numele industriei, cum pot ei influența politicile macro ce îi vor impacta pe toți cei implicați și cât de onești sunt cu demersul pe care îl au în față?

Viziunea și efortul de a înțelege și anticipa ce urmează sunt condițiile absolut necesare pe care un efort comun al industriei trebuie să le îndeplinească pentru a avea și rezultate.

Are criza efecte similare în toată Europa? Există susținere populară pentru industria HoReCa din România? Există planuri pe termen lung pentru oferirea de susținere strategică din partea guvernamentală? Există politici publice de sprijinire și consolidare pentru un domeniu atât de afectat? Cât de mare e impactul financiar, social și cultural al acestui an? Toate aceste întrebări sunt baza unui demers necesar de construire a unui plan coerent, care să pună pe principii sănătoase viitorul acestei industrii.

O analiză dură, sinceră și începerea unui efort de schimbare a mentalității de “merge și așa” sau „dacă nu-ți place mergi în altă parte” reprezintă primul pas pentru a înțelege provocările unei situații de criză generalizată.

Uneori, din istorie ne vin cele mai puternice modele de autoguvernare. Celebrele bresle ale meșteșugarilor ce impuneau standarde de calitate sunt un reper și azi în poate cea mai dezvoltată regiune gastronomică din Europa. Èšara Bascilor, regiune cu o cultură culinară fabuloasă, continuă să aplice filtre de competență și calitate pentru cei care intră în această industrie locală. înainte de evaluarea consumatorilor și de bătălia pentru atenția publicului trebuie să existe și niște standarde impuse etic și legal de către specialiștii din domeniu.

Reprezentanții industriei pot ajunge împreună cu autoritățile la ghiduri de bune practici și sancțiuni pentru cei care nu respectă noul fel de a livra românilor servicii și produse de ospitalitate. Așa se câștigă încrederea unei societăți care operează cu stereotipuri și care este captivă în narativul comparației de cost între un Revelion la Dubai și unul la Poiana Brașov și care în fiecare sezon este bombardată cu știri negative despre servicii de proastă calitate și lipsă de respect pentru consumator.

Și pentru că există și o parte plină a paharului, și că orice criză vine și cu oportunități pentru cei care știu să le vadă, acum este momentul de aliniere a mai multor viziuni strategice.

Intregrarea brandului de țară, asociere cu turismul intern și internațional, translatarea poziționării strategice a României în oferta și atitudinea business-urilor din industria HoReCa duc la o mai mare coerență și scurtează efortul de a schimba ceva.

Implicarea specialiștilor în cercetare sociologică, antropologică, economie și comunicare este necesară pentru a avea doza de imparțialitate fără de care orice analiză își pierde relevanța.

Viziunea macro și pe termen lung va avea nevoie de lecții învățate în diplomația publică și cum schimbarea de percepții și mentalități se poate face printr-un efort constant, echilibrat și ghidat de o strategie bine aleasă.

Efortul de comunicare și lobby trebuie făcut cu specialiști și înțeles ca pe un comportament necesar și vital pentru a putea dezvolta o industrie vulnerabilă la schimbări și trenduri.

Integrarea digitalului în fiecare pas al dezvoltării unui business este incontestabilă, iar un business plan care nu prevede asta este sortit eșecului. Chiar dacă lucrăm cu foarte multă tehnologie există un singur element central pentru toți cei care investesc, dezvoltă și muncesc în această industrie: omul. Văzut din absolut toate perspectivele și investit în procesul de a înțelege ce anume influențează un comportament și cum se câștigă încrederea pe termen lung.

Capacitatea de a vedea și acționa în termen de ecosisteme, nu doar de povești izolate, împreună cu asumarea unei viziuni, înseamnă o maturizare a oamenilor care aleg să-și arate vocația pentru ospitalitate, în toate nuanțele ei.

Consumatorul viitorului se crește de azi, ce alegem să-i spunem, cum ne place să ne arătăm, cum îi tratăm pe cei care muncesc în această industrie și valorile care ne definesc sunt parte din percepția generației viitoare despre industria ospitalității în România. Fie că ajung consumatori sau forță de muncă, tinerii de azi vor schimba fața acestei industrii și vor impune un nou fel de a face hospitality.

Prin tot acest efort de înțelegere, poziționare, autoreglementare, schimbare și comunicare contribuim la securizarea unui loc relevant, credibil și util pentru tot ce înseamnă HoReCa în mentalul societății. Abia atunci vom putea avea o voce care să-și revendice drepturile și care să fie auzită și sprijinită de o majoritate empatică.

Cele cinci principii ale unei viziuni de succes:

• ‘Think Big’
• Oamenii pe primul loc
• Focus pe calitate
• Integrează tehnologia în tot ce faci
• Investește în cercetare.

Articol scris de Ana Andrei, Strategy Consultant Hospitality, pentru ediția 100 a revistei Horeca România.