Delta Dunării, între notorietatea adusă de pandemie și reversul medaliei: supra-turismul

Delta Dunării este cu siguranță una din destinațiile “câștigătoare” ale pandemiei, reușind să se poziționeze în topul celor mai căutate destinații interne în 2020, iar specialiștii din industrie preconizează că această tendință va continua și în 2021.

Turismul deltaic oferă prin specificul său distanțare socială, alături de peisajul mirific reprezentat de o Rezervație a Biosferei, iar operatorii din zonă s-au adaptat rapid și au implementat măsurile necesare pentru a asigura siguranța sanitară. în plus, destinația a beneficiat de o promovare unitară sub deviza „Delta Dunării – cea mai sigură destinație în context pandemic”.

Cum a evoluat/evoluează cererea pentru această destinație, dar și interesul investitorilor pentru această zonă, care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent operatorii de turism din zonă, dar și ce măsuri se impun, în contextul unei cereri în creștere pentru această destinație, în vederea asigurării sustenabilității destinației turistice Delta Dunării și pe viitor, am încercat să aflăm de la Președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Èšibuleac.

Despre Delta Dunării s-a spus că este destinația câștigătoare a pandemiei. Cum a fost 2020 pentru turismul din Delta Dunării, din datele dumneavoastră? Cum a evoluat cererea pentru această destinație, ce schimbări și tendințe ați observat în ceea ce privește comportamentul/preferințele turiștilor și cum a schimbat pandemia profilul turistului din Delta Dunării?

Urmare a promovării unitare, coordonate de Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, sub deviza „Delta Dunării – cea mai sigură destinație în context pandemic”, Delta a fost una dintre cele mai vizitate zone turistice, de către românii care au ales să își redescopere țara, inclusiv de cei care în mod tradițional își petreceau vacanțele în străinătate. Pandemia i-a obligat să-și regândească modul de petrecere a timpului liber și să caute în România locuri sigure din punct de vedere sanitar, iar Delta Dunării a fost o destinație preferată, un loc ideal pentru petrecerea concediului, în contextul crizei sanitare.

Anul 2020 a fost un an complicat, de supraviețuire, cu multe provocări și probleme, cu lipsa măsurilor guvernamentale de susținere a sectorului,care au afectat industria ospitalității la nivel internațional, național și implicit la nivel local, în Delta Dunării. Cu toate acestea, s-a înregistrat o scădere de doar -29% a numărului de turiști în județul Tulcea față de anul anterior, în mare parte datorită lipsei turiștilor străini, departe de media națională de -52%.

Pe de altă parte, operatorii de turism din Deltă s-au adaptat permanent măsurilor anti-covid, au venit în întâmpinarea turiștilor cu servicii și pachete turistice adaptate momentului, trasee de caiaccanoe, hidrobiciclete, activități care să asigure distanțarea fizică. La inițiativa Asociației, agenții economici au decis la jumătatea lunii iunie, când s-au relaxat măsurile anti-covid, ca prețurile să nu crească față de 2019, ceea ce a fost un semnal bun dat turiștilor români.

Pentru faptul că Delta Dunării a reprezentat destinația ideală, ne-am confruntat cu reversul medaliei, overturismul afectând destinația, cu impact negativ asupra mediului, constatând că o parte dintre turiști nu cunoșteau caracterul de unicitate al Deltei, modul de comportament într-o Rezervație a Biosferei și regulile de acces.

Cu toate acestea, Delta Dunării a reprezentat destinația ideală a anului 2020, în context pandemic, și continuă să o reprezinte și în anul 2021.

în urma evaluării, profilul turistului de deltă rămâne neschimbat, dar este în reponsabilitatea turiștilor nefamiliarizați cu destinația să se informeze și a agenților economici să îi instruiască pe aceștia, cu privire la condițiile de vizitare a Deltei Dunării.

Cum vedeți turismul deltaic în 2021 – perspective, evoluție, tendințe, dar și provocări în noua realitate postpandemică?

Definirea Turismului Deltaic a reprezentat una dintre provocările cu care ne-am confruntat ca Asociație, acesta alăturându-se celorlalte forme de turism din România, turismul balneo-climateric, de munte sau de litoral. Necesitatea pentru definirea turismului deltaic a fost impusă de particularitățile anului turistic 2020, când Delta s-a confruntat cu overturism, destinația nefiind una pentru turismul de masă, iar nevoia de informare și educare corectă a turiștilor s-a dovedit ca fiind una de mare importanță.

Turismul Deltaic – vizitarea lentă a destinației, cu mijloace ecologice de transport, caiac-canoe, hidrobiciclete, biciclete, bărci cu motoare electrice, derularea de activități de pescuit recreativ/sportiv cu respect față de resursa vie, respect față de natură, respectarea regulilor de vizitare a Rezervației, armonios îmbinată cu biodiversitatea, multiculturalitatea, tradițiile și gastronomia locală. Astfel, prin promovarea intensivă, pe alocuri chiar agresivă, turismul deltaic a asigurat pe de o parte informarea corectă a turiștilor, precum și prin caracteristicile sale, siguranța sanitară atât de necesară în aceste vremuri, asigurând Deltei statutul de cea mai sigură destinație în context pandemic.

Există premise ca statutul de destinație sigură în context pandemic să fie asigurat și în acest an, 2021, gradul de ocupare în Delta Dunării pentru mini-vacanța de Paște fiind de aproape 100%, unele locații având rezervări care au depășit capacitatea de cazare. De asemenea, la fel ca anul trecut, cei mai mulți operatori turistici au decis să mențină prețurile la nivelul celor din 2019.

în acest an ne vom bucura, din nou, de prezența unui număr semnificativ de turiști români în destinație și probabil și străini, dar, în același timp, apar o serie de provocări:

• Realizarea unui studiu privind capacitatea de suport turistic a Deltei Dunării, pentru a evita neplăcerile create de overtourism, mai ales într-o Rezervație a Biosferei;
• Digitalizarea destinației, pentru a facilita accesul turiștilor la informații, inclusiv asupra modului de vizitare a Deltei Dunării;
• Realizarea brandului de destinație;
• Intensificarea promovării la nivel internațional, turiștii străini au venituri peste medie, apreciază destinațiile de ecoturism, respectă natura și sunt dispuși să cheltuiască sume considerabile în destinație;

în contextul unei cereri sporite pentru destinația Delta Dunării, cum a evoluat interesul investitorilor pentru această zonă, de la debutul pandemiei încoace? Ce măsuri se impun, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru a stimula investițiile în infrastructura turistică din Delta Dunării?

Chiar și în anul 2020, un an atipic pentru industria turismului, prin identificarea oportunităților de promovare a destinației în context pandemic și lansarea campaniei „Delta Dunării, cea mai sigură destinație din România”, a rezultat creșterea numărului de turiști și asigurarea supraviețuirii operatorilor economici din turism.

De asemenea, creșterea atractivității județului Tulcea ca destinație turistică a condus și la creșterea numărului locurilor de cazare autorizate la nivelul județului Tulcea, comparativ cu anul 2019. Astfel, în anul 2020 am avut 539 structuri de cazare autorizate cu 11.757 locuri de cazare, spre deosebire de anul 2019, când erau înregistrate 488 structuri de cazare autorizate cu 10.951 locuri de cazare.

Pe de altă parte, numărul mare de turiști a scos la iveală și problemele din zonă. Cu toate că Asociația Delta Dunării a semnalat prin intermediul mass-mediei momentele când vom avea un număr semnificativ de turiști, într-un interval scurt de timp, autoritățile au fost luate pe nepregătite, confruntându-se în premieră cu ambuteiaje la intrarea în municipiul Tulcea.

Astfel, pentru a facilita accesibilitatea și pentru o dezvoltare sustenabilă a Deltei Dunării, sunt necesare o serie de acțiuni, cum ar fi:

• Dezvoltarea cicloturismului, o componentă importantă mai ales în destinațiile de ecoturism, acesta fiind o modalitate de acces dar și o activitate turistică în sine, parte a produsului turistic din Delta Dunării. în prezent, au fost identificate o serie de trasee pentru cicloturism, urmând a fi puse în valoare și amenajate corespunzător în parteneriat cu reprezentații UAT din zonele respective;
• Punerea în valoare a Aeroportului Delta Dunării pentru facilitarea accesului în Delta Dunării, în special pentru turiștii străini care au de parcurs distanțe foarte mari;
• Devoltarea unui parc industrial pentru implementarea unor proiecte de energie verde pentru Delta Dunării, respectiv motoare electrice pentru bărci, o rețea de alimentare pentru aceste motoare, inclusiv asigurarea mentenanței acestora;
• Modernizarea portului turistic din municipiul Tulcea, proiect aflat în desfășurare;
• Suplimentarea locurilor de parcare în Tulcea, municipiul fiind principala poartă de acces în Delta Dunării, fiind necesară o dezvoltare pe aceste coordonate.

Având în vedere caracterul specific și unic al destinației turistice Delta Dunării, și problemele acesteia sunt în același registru. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă operatorii de turism din Delta Dunării în momentul de față?

Marea majoritate a operatorilor economici au fost afectați din punct de vedere financiar ca urmare a pandemiei. Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării a solicitat sprijin pentru reducerea consecințelor economice dezastruoase, prin implementarea unor măsuri urgente, fiscale și legislative, având ca obiect acordarea de facilități fiscale și măsuri economice de ajutor, însă până acum nu s-au luat măsuri eficiente.

Astfel, după multe luni închise turismului, cu imposibilitatea străinilor de a vizita delta, operatorii din zonă au reușit să supraviețuiască economic în 2020. Asta se datorează în cea mai mare parte celor două luni și jumătate (iulie, august și jumătate din septembrie) când destinația turistică Delta Dunării a fost „vedeta” României.

Perioada de criză a afectat în mod direct afacerile și, din păcate, nimeni nu a ieșit pe profit. Acum toți sunt preocupați de a găsi soluții, de a accesa ajutoarele guvernamentale. Evident că orice sprijin financiar în această perioadă va fi o gură de oxigen. De aceea, Guvernul va trebui să intensifice ajutoarele către investitorii din turism.

De asemenea, operatorii din Delta Dunării se confruntă în prezent cu o serie de provocări care afectează mai mult sau mai puțin buna desfășurare a activității turistice în destinație, cum ar fi:

• Turiști needucați, aceștia nu cunosc specificul Deltei și a condițiilor de vizitare, de multe ori dăunând mediului;
• Nedecolmatarea canalelor și lacurilor destinate vizitării, fiind o problemă care afectează deopotrivă resursa piscicolă precum și a traseelor de vizitare în Deltă;
• Resursă piscicolă din ce în ce mai scăzută, acest lucru afectând operatorii de turism care se confruntă uneori cu greutăți în a oferi turiștilor mese cu pește proaspăt din Delta Dunării;
• Vitezele mari pe canalele Deltei, acest lucru afectând biodiversitatea Deltei, inclusiv siguranța turiștilor în unele situații;
• Ghizi de turism insuficienți, Delta Dunării fiind o destinație în care nu se pretează un turism pe repede înainte, cu o arie de vizitare foarte mare și cu multe obiective turistice, unele accesibile doar cu ajutorul ghizilor de turism. Aceștia contribuie, de asemenea, la educarea turiștilor care ajung în Delta Dunării.
• Lipsa standardului privind serviciile de transport pe apă și de ghidaj turistic;
• Lipsa unui brand de destinație, practic un întreg ansamblu de activități menite să certifice desfășurarea turismului în Deltă, plecând de la calitatea serviciilor de cazare, gastronomia locală, capabilitățile de transport naval, inclusiv certificarea produsului turistic local;
• Managementul deșeurilor, operatorii din Deltă având dificultăți uneori în gestionarea deșeurilor menajere.

Cum vedeți dezvoltarea sustenabilă a turismului deltaic pe viitor, în contextul dezvoltării turismului în regiune? Ce măsuri se impun în vederea asigurării sustenabilității destinației turistice Delta Dunării și pe viitor?

AMDTDD a definit turismul deltaic ca formă de turism specifică destinației turistice Delta Dunării, așa cum avem turism de litoral, turism montan, turism balneo etc. Această formă de turism cuprinde activitatea turistică specifică Deltei, cu toate componentele acesteia, plecând de la conceptul de ecoturism, alături de tradiții, multiculturalitate, gastronomie locală, natură, biodiversitate, inclusiv diversificarea produsului turistic prin adăugarea „drumului vinului”, „drumul cetăților nord dobrogene” și „triunghiul mânăstirilor”.

De la înființare și până acum, principalele noastre obiective au fost promovarea și dezvoltarea destinației turistice. Activitatea AMDTDD a fost răsplătită prin creșterea numărului de turiști timp de doi ani consecutiv (2018, 2019). De asemenea, a rezistat primului an al pandemiei mai bine decât alte destinații, tocmai prin promovarea turismului responsabil și a condițiilor de siguranță sanitară, precum și datorită specificului Deltei Dunării, pentru că turismul deltaic include toate formele de ecoturism.

Delta necesită o abordare eco în tot ansamblul ei, mai ales când vorbim de turism și activități economice, dacă vrem să protejăm patrimoniul natural, cultural și economic al zonei.

Pentru o dezvoltare sustenabilă, sunt necesare o serie de acțiuni de decolmatare în Deltă, necesare atât pentru populația din satele izolate, cât și pentru resursa piscicolă, nivelul scăzut al apei afectând populațiile de pești, fiind necesare, de asemenea, inclusiv programe de repopulare cu pește.

în plus, este necesară implementarea unor proiecte de energie verde și aici mă refer la: motoare electrice pentru bărci, o rețea de alimentare pentru aceste bărci, inclusive asigurarea mentenanței acestor motoare, iar în momentul acesta nu știu să existe un astfel de centru prin apropiere.

De asemenea, sunt necesare soluții pentru mijloace de încălzire alternative cum ar fi crearea unor capabilități industriale de creare a brichetelor din stuf și din resturile material din agricultură, care să înlocuiască încălzirea cu lemne.

Nu în ultimul rând, trebuie încurajate investițiile pe zona energiei alternative, regenerabile și aici să nu uităm că în zona Deltei doar panourile solare pot fi o soluție, nu pot fi instalate eolienele de exemplu.

Am citit recent că somnul, șalăul, știuca și crapul din Deltă nu se vor mai putea pescui în scop comercial și că administratorii de hoteluri, pensiuni si cherhanale din Deltă sunt nemulțumiți de această decizie, temându-se că această interdicție va duce la scăderea numărului de turiști. Ce părere aveți despre această decizie și cum credeți că va impacta turismul din regiune?

Nu este vorba de pescuitul comercial, ci de cel recreativ/sportiv și, într-adevăr, există voci care susțin că acest ordin va afecta turismul în Deltă, din cauza prevederilor referitoare la catch&release la somn, crap, știucă și șalău. Pescarii sportivi vin cu respect deosebit față de resursa vie și merg oricum pe acest tip de pescuit, fără a avea nevoie de o reglementare, așa că turistul cu acest profil nu va fi afectat.

Aceste restricții nu vor afecta turismul în deltă, într-un mod semnificativ. Sunt afectați cei care campează pe malurile Dunării, în zone care nu sunt destinate turismului, cei care nu cheltuie bani în destinație. Sunt cei care de multe ori plecau cu saci de pește puși la sare sau la uscat.

Din păcate, actualul ordin de prohibiție este o nouă dovadă că ARBDD continuă să ia măsuri fără punctul de vedere al specialiștilor și fără consultare publică a comunității și a tuturor stakeholderilor interesați.

Ce ne puteți spune despre prioritățile/obiectivele Asociației pe care o conduceți în anul 2021?

Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării și-a propus ca pentru anul 2021:

• să continue dezvoltarea și coordonarea campaniilor de promovare a Deltei Dunării – sprijin acordat pentru realizarea documentarului „Wild Danube” de producătorul britanic Charlie Ottley.
• promovarea la nivel internațional, în special publicului din Austria, Germania și Elveția prin publicația SHOTS Luxury – and Lifestyle Magazine.
• participarea la competiția Destinația Europeană de Excelență 2022.
• inițierea procesului de realizare a brandului de destinație „Delta Dunării” – turism deltaic, bazat pe ecoturism, cicloturism, servicii, tradiții, gastronomie, produs viticol, produse locale.
• Asigurarea reprezentativității destinației în Alianța pentru Turism, în Consiliul Director al Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România, precum și în dialogul cu autoritățile centrale și locale.
• Informarea permanentă a comunităților și actorilor economici din turism din Delta Dunării, cu privire la stadiul legiferării OMD – beneficii, dezvoltare durabilă, perspective, precum și cu privire la necesitatea introducerii „CITY TAX” prin organizarea de seminarii, prezentări online, cu sprijinul reprezentanților aleși.
• Susținerea înființării unor structuri asociative în turism în localitățile din Deltă, care au un număr semnificativ de operatori economici.
• Extinderea Asociației Delta Dunării prin cooptarea de noi membrii din rândul UAT-urilor din Deltă și din rândul stakeholderilor.
• Inițierea procesului de realizare a brandului de destinație „Delta Dunării” – turism deltaic – ecoturism, cicloturism, servicii, tradiții, gastronomie, produs viticol, produse locale.
• înscrierea la cursuri de pregătire / instruire a unor persoane desemnate pentru a ocupa funcția de manager de destinație.

Ați declarat recent că este nevoie de o lege distinctă a organizațiilor de management al destinației. Vă rog detaliați.

în discuțiile purtate cu industria turismului, s-a ajuns la concluzia că este necesară o lege specială, distinctă, care să prevadă doar organizațiile de management al destinației (OMD). OMD nu este inventată de români, este o structură care funcționează în vestul Europei cu rezultate foarte bune, în destinații performante: Spania, Franța, Italia, Austria.

Proiectul de lege a fost conceput în grupul de lucru OMD din cadrul Alianței pentru Turism, unde AMDTDD este liderul grupului de lucru. Proiectul de lege și normele de aplicare sunt finalizate, acestea fiind agreate de industria turismului și  urmează să fie supuse analizei în cadrul unui grup de lucru cu reprezentanții ministerelor de resort.

OMD, ca principiu, presupune asocierea voluntară a stakeholderilor din zona private, a activităților asociate cu autorități publice locale, județene, regionale, naționale, întregul concept asigurând o sustenabilitate a dezvoltării turistice. Mecanismele de finanțare urmând să fie asigurate din “CITY TAX”, precum și de un procent din taxa de dezvoltare și promovare.

OMD va fi încadrat cu personal specializat care va asigura profesionalizarea promovării, dar și dezvoltarea durabilă a destinațiilor prin coordonarea activităților din turism din zonă.

De asemenea, implementarea unei astfel de legi înseamnă practic investiții și o reformă a turismului, în contextul în care la nivel național există câteva asociații performante care funcționează după sistemul OMD, de exemplu la Sibiu, Oradea, Timișoara și Delta Dunării, și care asigură dezvoltarea durabilă a destinațiilor.

Interviu realizat de Diana Sbârcea pentru ediția 103 a revistei Horeca România.