Consumatorii români sunt din ce în ce mai preocupați de siguranța alimentară

Interesul cu privire la siguranța alimentară este din ce în ce mai ridicat în rândul consumatorilor români, 87% dintre respondenții studiului „Siguranța Alimentară și obiceiuri de consum în România”, efectuat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 5-6 noiembrie 2013, declarându-se „destul și foarte interesat de acest aspect”.

Studiul a fost realizat de IRES după declanșarea scandalului legat de carnea de pui alterată descoperită în mai multe magazine din România și a evaluat deopotrivă percepția românilor despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, dar și comportamentele de consum alimentar și gradul de informare cu privire la siguranța alimentară.

Percepții și comportamente de consum generate de evenimentele cu privire la carnea de pui descoperită în magazinele din România:

Aproape 9 din 10 respondenți (87%) au auzit despre aceste evenimente, dar mult mai mic este procentul celor care cunosc numele producătorului cărnii: doar 9% indică numele Avicola Călărași, 13% spun că este un producător din Călărași, dar 67% nu cunosc producătorul.

În timp ce 44% dintre aceștia sunt convinși că, într-adevăr, carnea era alterată, o treime cred contrariul.

Peste jumătate dintre cei intervievați (57%) apreciază că autoritățile statului au acționat suficient de rapid pentru confiscarea cărnii de pui alterate, o treime însă nu împărtășesc această opinie și cred că nu s-a acționat rapid.

O treime dintre participanții la studiu care au auzit de acest scandal recunosc că și-au schimbat comportamentul de consum în privința cărnii de pui. Schimbarea se traduce, în cazul celor mai mulți dintre respondenți, în primul rând prin refuzul de a mai cumpăra sau de a mai consuma carne de pui din comerț (43%) și sporirea atenției la cumpărături (26%).

87% dintre respondenți au auzit de firma Avicola Călărași. Dintre aceștia peste 40% au consumat produse ale acestui producător, iar gradul de încredere în produse este mai degrabă scăzut, cel mai probabil recentele evenimente fiind cele care stau la baza acestor rezultate. 53% dintre respondenții care au auzit de Avicola Călărași spun că au puțină și foarte puțină în produsele din carne de pui ale acestui producător, iar 28% au încredere multă și foarte multă.

Peste jumătate dintre participanții la studiul IRES care au auzit de scandalul cărnii de pui alterate cred că nivelul riscului în urma acestui eveniment este mai mic decât cel existent în cazul evenimentelor legate de gripa aviară care au avut loc în anul 2009

Comportamente de consum:

Consumul de carne de pui în România este unul foarte ridicat: 97% dintre participanții la studiu consumă acest tip de carne. 6 din 10 români o consumă de câteva ori pe săptămână, în timp ce 1 din 10 o consumă zilnic.

Peste o treime dintre consumatori spun că își cresc sau își sacrifică singuri păsările, în timp ce 60% dintre ei o cumpără de la diferiți furnizori: 1 din 3 respondenți își procură carnea de pui din supermarket sau hypermarket, 1 din 5 o cumpără din magazine specializate. Pentru 5% dintre respondenți procurarea cărnii de pui se face la întâmplare.

Peste jumătate dintre participanții la studiu declară că au puțină și foarte puțină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România.

Cele mai consumate alimente (dintr-o listă predeterminată) sunt: pâinea (89%), cafeaua (68%), fructele (63%), legumele (56%), apa plată (47%), ceaiul (40%), la polul opus situându-se carnea de vită și conservele (1%), carnea de pește și alcoolul, altul decât berea și vinul (3%) / procentele reprezentând respondenții care declară un consum zilnic al acestora.

Percepții cu privire la siguranța alimentară:

Interesul cu privire la siguranța alimentară este unul ridicat, 87% dintre respondenți declarându-se destul și foarte interesat de acest aspect.

Peste jumătate dintre participanții la studiu declară că au puțină și foarte puțină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România. Interesul se manifestă și prin comportamentele auto-declarate legate de procesul de cumpărare a produselor: peste 60% dintre respondenți susțin că atunci când cumpără un produs îi studiază eticheta pentru a se informa cu privire la ceea ce conține acesta.

În ceea ce privește îngrijorările legate de posibilitatea producerii unor epidemii care să aibă la bază viruși transmisibili prin alimente, cea legată boala vacii nebune este cea care trezește cele mai puține îngrijorări, în timp ce o epidemie de salmonella este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe români.

Percepția riscurilor unor astfel de epidemii este mai mare în cazul celei de salmonella și a gripei aviare.

Experiența respondenților cu incidente alimentare – alimente expirate, neambalate corespunzător sau care prezintă riscuri pentru siguranța alimentară – este echilibrată: aproape jumătate dintre participanții la studiu susțin că au întâlnit astfel de cazuri, în timp ce  un  procent similar susține că nu au avut astfel de experiențe.

Aproape 90% dintre români au auzit de Agenția Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Aimentelor (ANSVSA), iar 77% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre această instituție. Peste 60% dintre cei care au auzit de instituție cred că aceasta își  îndeplinește atribuțiile în ceea ce privește controlul calității alimentelor. Încrederea prezumată în instituție este ridicată, 80% dintre cei chestionați spun că ar avea încredere să apeleze la această instituție în cazul în care ar depista nereguli la produsele alimentare.

Metodologie
Volumul eșantionului: 1.493 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI
Perioada anchetei: 5-6 noiembrie 2013