Trenduri în food & beverages în era post-pandemie
Pandemia a adus cu sine o nouă realitate la care cu toții învățăm să ne adaptăm, fie că vorbim despre persoane sau despre business-uri. Cum va arăta viața noastră post-COVID? Ce alegeri vor face oamenii? Cum se pregătesc brandurile de produs sau de servicii pentru era post-pandemie? Răspunsurile se regăsesc în patternurile culturale și în trendurile pe care le intuim.
1. SĂNĂTATEA îNAINTE DE TOATE
Chiar în contextul încheierii pandemiei, grija pentru sănătate, creșterea imunității și menținerea echilibrului între viața personală și cea profesională vor beneficia de o atenție deosebită. Cocktailurile de imunitate, programele personalizate de nutriție, dieta bazată pe plante (plant based diet), scăderea consumului de alcool în rândul tinerilor, renunțarea la fumat – sunt doar câteva idei care merită o privire în detaliu din partea brandurilor.
2. DEMOCRATIZAREA PREMIUM-ULUI
Oamenii vor căuta permanent o viață mai bună, un trai mai confortabil, iar brandurile vor face eforturi să democratizeze, să facă accesibile produsele și serviciile care până mai ieri erau exclusive. Vedem deja cum produsele bio devin din ce în ce mai accesibile (de la produse lactate, la vinuri ecologice). în industria ospitalității, vedem tot mai multe restaurante fine-dining care propun clienților concepte de casual fine-dining.
3. LOCALISMUL
Localismul rămâne un mega-trend de referință, din ce în ce mai mainstream. Pandemia i-a facut pe oameni să caute produse locale, cu trasabilitate, iar la nivel de societate observăm o încurajare a protecționismului local. Conceptul „from farm to table” va deveni tot mai accesibil, încurajat inițial de restaurante de nișă care au fost pionieri în domeniu și au educat clienții, iar ulterior, chiar de retaileri care au promovat parteneriate cu afaceri agricole locale.
4. MâNCĂRURILE ETNICE ȘI EXPERIENÈšELE CROSS-CULTURALE
în contra-trend cu localismul, vin bucătăriile etnice care vor câștiga în continuare teren, grație nevoii consumatorilor de diversitate a gusturilor și a dorinței de a călători senzorial și cultural în diferite părți ale lumii. Acest efort anti-plictiseală va fi și mai mult subliniat în același meniu prin mash-up-uri creative, mixuri cross-cultural-culinare, instrumentate de chefi cu viziune.
5. SNACKING & SHARING VERSUS MENIURI CLASICE
în familiile tinere, ritualul mesei e diferit față de generațiile mature: masa nu mai are meniul clasic, același pentru toți membrii, ci fiecare mănâncă diferit. Conceptul de snacking & sharing e din ce în ce mai vizibil. Formalismul a făcut loc preferințelor și nevoii de personalizare pentru fiecare membru. Exemplu: mama mănâncă o salată sau ce are în dietă, tatăl o friptură cu salată, fiul sportiv are aport de carbohidrați ș.a.m.d.
Fiecare țară are un nume pentru aperitive: antipasti, tapas, ouzaki etc. Până nu demult erau parte dintr-un ritual strict – felurile care precedau felul principal. Acum fac parte dintr-un ritual al sharing-ului și al socializării. în epoca post-pandemie, estimăm o preocupare de a transforma felurile principale în miniaturi destinate sharing-ului (menu degustation).
6. VINUL, DRAFTUL & SPRITZ-UL
Românii au început să adopte vinul de calitate, cu etichetă, care înlocuiește tot mai mult vinul produs în gospodărie. Vinul va continua trendul ascendent, iar acest lucru se vede în apetitul investițional în podgorii și crame, în tot mai multe etichete la raft și în restaurante.
Draftul și bauturile de tip spritz vor crește după pandemie, grație apetitului Millenialilor pentru experiențe senzoriale complexe, casualness și conveniență.
7. NOUA SOCIALIZARE
Ieșirea în lume după pandemie se va face cu pași mici, precauți, în special în cercul strâmt de încredere pe care fiecare și-l va fi stabilit până atunci (familie, prieteni apropiați, colegi), acasă, în oraș sau în vacanță. Dar suntem Sapiens, iar socializarea și cooperarea se pare că ne-au adus în vârful piramidei. Suntem o specie care trăiește uitarea, ca apărare în lupta pentru supraviețuire. Așa încât, după ce pandemia se va fi dus, vom uita de distanțare, ne vom apropia din nou, ne vom îmbrățisa și ne vom săruta, în ritualul nostru antropologic de construire a relațiilor cu ceilalți.
8. INSTA FOOD
Suntem ceea ce (arătăm că) mâncăm. Fie că o gătim chiar noi, fie că ne este servită, mâncarea va fi în continuare felia frumoasă din viața noastră pe care o arătăm celorlalți, o etalare a eu-lui personal și o invitație pentru ceilalți la masa noastră.
9. REDUCEREA RISIPEI ALIMENTARE
Dacă până în pandemie, reducerea risipei alimentare era mai degrabă un efort etic, în criza declanșată de coronavirus, efortul va avea la bază nevoia de eficientizare a resurselor și controlul costurilor, atât la nivelul consumatorilor casnici, cât și în HoReCa.
10. SUSTENABILITATE
Din pandemie vor ieși mai puternice acele branduri care au știut să se comporte responsabil, să se implice social, să stabilească o relație de încredere cu cei din comunitățile în care acestea performează. în pandemie am văzut branduri, restaurante, chefi și inițiative care au donat mese pentru spitale, bani pentru măști și echipamente, au securizat locuri de muncă, cu alte cuvinte, s-au implicat real în viața comunității care le investește cu încredere.
Articol scris de Marilena Istrătescu, Managing Partner Foodwise Marketing, pentru ediția 100 a revistei Horeca România.
Parte a grupului de comunicare Hello, Foodwise Marketing este un hub de branding, conținut și creativitate pentru industria de food & beverages din România – corporații, antreprenoriate și comunități de consumatori. Competențele Foodwise Marketing includ dezvoltarea de concepte “la cheie” în zona de retail și HoReCa, reunind un portofoliu extins de colaboratori, cu specializări complementare, dezvoltarea de concepte, branding și execuție integrală de proiecte.
