Centrul Vechi din Capitală, atracţia Ospitalierilor
Centrul istoric al Bucureștiului are un potențial de profit enorm, cu toate acestea lucrările încă trenează, potrivit Ziarului Financiar. 120 de baruri, restaurante și cafenele generează afaceri de 150 de milioane de euro pe an în punctul zero al capitalei, aproximativ cât au fost în 2010 vânzările totale dintr-un mall bucureștean, iar perspectivele comerțului din zonă ar putea indica cel puțin dublarea sumei, în condițiile în care circa jumătate din clădiri sunt încă nerenovate, potrivit sursei citate. 
„Centrul vechi este un fenomen pozitiv, peste așteptările jucătorilor din industria ospitalieră”, afirmă Dragoș Petrescu, proprietarul rețelei City Grill – care deține printre altele și celebrul restaurant Caru cu Bere din Centru Vechi – și unul dintre cei mai importanți jucători pe segmentul barurilor și restaurantelor din zona Lipscani.
Programul de renovare inițiat în 2003 se va termina în vara aceasta, după cum asigura primarul Sorin Oprescu la ultima vizită pe șantierul de pe Lipscani. Ce se întâmplă însă de la nivelul străzii în sus, în condițiile în care în majoritatea zonelor este de preferat să nu ridici privirea spre pereții imobilelor?
Clienții a peste 80% din barurile din zonă riscă să se trezească „cu tavanul în cap” din senin sau să le cadă pe masa de la terasă unul dintre „îngerii de gips” care decorează balcoanele clădirilor, avertiza recent arhitectul-șef al Sectorului 3, Ștefan Dumitrașcu.
Schimbarea la față a clădirilor impune nu doar cosmetizări de fațadă, ci și reconsolidări ale structurilor de rezistență, lucrări care cer o listă de avize greu de ținut minte și perioade de așteptare de până la un an și jumătate, conform proprietarilor.
Jumătate din clădirile din centrul vechi sunt construite înainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicate înainte de 1940. Costurile recondiționării unor astfel de imobile merg în acest caz până la mai bine de jumătate din valoarea de achiziție. Refacerea clădirilor este pusă în plan secund pentru unii proprietarii din cauza lipsei fondurilor. Sergiu Bercea administratorul unei clădiri de 450 de metri pătrați din strada Grabroveni, scoasă la închiriere susține că investițiile în renovare vor mai aștepta. „Inițial plănuiam să deschidem un club aici, însă din cauza lipsei fondurilor am hotărât să închiriem”, afirmă Bercea.
Banii trebuie să vină din mediul privat, în condițiile în care Primăria Capitalei mai deține doar 12 clădiri în centrul vechi, din care opt sunt în fază de renovare. Municipalitatea mai deține părți de imobil în parteneriat cu persoane private, precum și interese în câteva imobile disputate în instanță, însă proporția lor este nesemnificativă, conform oficialilor primăriei.
Banii investiți acum în reconsolidarea și refacerea unei clădiri din centrul istoric al Bucureștiului se amortizează în circa zece ani dacă lucrările s-au făcut la un nivel apropiat de prețul pieței, iar rezultatul este fructificat prin exploatarea spațiilor închiriabile.
Dragoș Petrescu spune că cei zece ani de amortizare reprezintă o perioadă firească pentru o astfel de investiție. „O investiție în real-estate nu poate fi amortizată mai devreme de zece ani pentru că există cheltuieli volatile care au prioritate la amortizare, cum este mobilierul unui restaurant, care trebuie schimbat la câțiva ani”, afirmă omul de afaceri.
