Educația, cheia pentru reducerea cantității de alimente irosite în horeca

Industria ospitalității este strâns legată de risipa alimentară, o alăturare nefericită, dar reală, a declarat Anca Pavel-Nedea în deschiderea conferinței “Leftovers”, prima conferință pe tema risipei alimentare după adoptarea legii privind diminuarea acestui fenomen îngrijorător. Președintele ANT a subliniat că soluția pentru reducerea cantității de alimente irosite în industria horeca este educația, pe de o parte educarea echipei hoteliere, care trebuie să dea un exemplu clienților, și de celealtă parte educația/educarea clienților.

Sectorul horeca este responsabil de circa 12% din total deșeuri alimentare la nivelul UE, a afirmat Elena Dinu, reprezentantul Ministerului Agriculturii, cea mai mare pierdere fiind la consumatorii finali, unde se pierde circa 53% din total deșeuri alimentare produse la nivelul Uniunii.

“Nu pot să nu-mi aduc aminte de problemele cu care m-am confruntat atâția ani ca manager în industria ospitalității. Trebuie spus, din păcate, că românii veniți la all-inclusive își umpleau farfuriile într-o nebunie generală, iar apoi trei sferturi din mâncare rămânea în farfurii și cei de la debarasare se uitau cu strângere de inimă că trebuie să le arunce. Rămâneau cantități supărătoare, să nu spun monstruoase, de alimente. Am lucrat cu foarte mulți clienți străini și am văzut cu toții că ei nu mănâncă la fel; își puneau în farfurie exact cât aceau nevoie. Și am înțeles că oamenii făceau asta pentru că au beneficiat de o educație în privința risipei”, a declarat Anca Pavel-Nedea.

Actualul președinte al ANT a subliniat că a încercat atunci când era în mediul privat, la fel ca mulți colegi de-ai săi din industrie, să vadă ce se poate face cu aceste resturi, cum se pot ele eficientiza, integra, valorifica în orice fel. “După ce i-am lăsat pe angajați să mai ia acasă, am constatat că această practică a degenerat într-o isterie de cărat lucruri din hotel și eventual chiar certuri între ei. Am constatat în final că e o practică foarte proastă și am zis să valorificăm tot ce putem în interior, astfel încât tot ce rămânea nedistrus de clienții fără măsură se putea folosi și la cantină. Mâncam cu toții în același loc de la manager până la ultimul angajat, dar tot nu era suficient. Cantitățile rămase și aruncate erau foarte mari. Am încercat orice tip de valorificare cu alți procesatori pe filieră, dar ne-am lovit de lege… Asta era România până de curând! Avem o lege privind diminuarea risipei alimentare acum. E fantastic că am înțeles această nevoie, pentru că asta este una din temele care pot schimba fața României și fața destinațiilor turistice, chiar dacă nu într-un timp scurt”, a declarat Anca Pavel-Nedea, care a subliniat că și-a dorit foarte mult să ajungă la conferința Leftovers.

„Leftovers” este prima conferință din seria DEBATES@ACCOR, inițiată de AccorHotels România, care aduc în spațiul public teme de ecologie, sustenabilitate și responsabilitate socială.

Anca Pavel-Nedea a precizat că ANT a construit o strategie de dezvoltare care ține cont de sustenabilitate și a vorbit despre trecerea de la un consumator agresiv de turism “care trece, pozează, calcă totul în picioare, neuitându-se ce resturi lasă în urmă”, la un consumator de turism responsabil, care vrea să se implice în viața locuitorilor din destinația respectivă.

Anca Pavel-Nedea a vorbit despre schimbarea mentalităților privind cultura serviciului turistic, vorbind aici despre exemplul pe care trebuie să-l dea membrii echipei hoteliere. “De ce trebuie noi să dăm un exemplu înainte să așteptăm asta din partea clienților, pe care tot noi avem datoria să-i educăm? Trebuie să înțelegem că ani de zile la nivel mondial s-a mers în imprimarea unei educații, de către cel care servea un turist, de plinătate, de sațietate, de a oferi totul, permanent, “nu doriți și asta, ce să vă mai dăm?”; dacă aveam o altă componentă a pachetului turistic o împingeam noi și o vindeam în plus sau o ofeream ca extra, ca serviciu free of charge, ca să creștem calitatea experienței consumatorului final. Din păcate această cultură, acest comportament imprimă și el un consum excesiv, un consum necuantificat coresponzător, nu din punct de vedere al bugetului, nu vorbim de budgeting aici, ci de efectele asupra mediului”, a declarat președintele ANT, care a subliniat că fiecare actor din industria ospitalității trebuie să înțeleagă că are o responsabilitate uriașă în a contribui la bunăstarea comunităților locale în care își desfășoară business-ul.

“Fiecare angajat din industria ospitalității, indiferent unde se află pe filieră, poate fi un exemplu pentru turist, pentru client, dar și pentru cei din comunitate”, a declarat Anca Pavel-Nedea. 

Președintele ANT a subliniat că în planul de valorificare al destinațiilor turistice trebuie introdusă componentă de valorificare a deșeurilor, pe care toți cei implicați s-o gândească împreună, în urma acestor întâlniri inițiate de AccorHotels. “îmi doresc foarte mult ca pentru viitoare conferință să facem un panel practic, un grup de lucru tehnic, iar pe componenta de strategie deja lucrată de ANT să introducem împreună și măsurile legate de deșeuri și valorificarea lor”, a precizat reprezentantul ANT. 

Toate părțile implicate în lanțul de aprovizionare cu alimente, de la producători, retaileri, HoReCa și autorități, la consumatori și reciclatori, s-au reunit pe 22 noiembrie, la Hotel Novotel din București, în cadrul conferinței Leftovers, organizată de Asociația pentru Responsabilitate Socială “PLAN B” și AccorHotels România, în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România și Carrefour.

Daniel Mischie, COO City Grill – “Oamenii au nevoie de timp și de educație”

Daniel Mischie, reprezentantul grupului City Grill, a salutat adoptarea legii privind risipa alimentară, dar a subliniat că oamenii au nevoie de timp și de educație în această privință. 

“Cred că este o lege foarte bună, în concordanță și cu alte legi care s-au dat, legea împotriva fumatului de exemplu, dar cred că ea ar trebui suplimentată de multe alte lucruri. Noi, în cadrul grupului, am luat o sumă de măsuri, mergând pe linia de menu engineering, de bufet de incintă la care produsele se vând la sfârșitul zilei către angajați la un preț special, avem un program cu Fundația Regina Maria prin care livrăm persoanelor vârstnice meniuri speciale acasă, dar cred că această lege trebuie ajutată și cred că va lua foarte mult timp până se vor vedea rezultate notabile. Sunt mai puțin adeptul introducerii prin forță a unei astfel de legi, lucru care nu va da rezultate cu siguranță, mai ales în România. Cred că avem nevoie de timp și multă educare. Cred că toate părțile implicate, în special administrația, companiile private și consumatorul trebuie să-și spună cuvântul în această lege. Eu nu mi-as face un vis cum că începând de mâine reducerile de alimente irosite vor fi grozave. Oamenii au nevoie de timp și de educație”, a declarat Daniel Mischie.

Acesta a precizat că românii au beneficiat de o anumită educație culinară și că e nevoie de timp pentru a ne desprinde de anumite obiceiuri. “Eu vin din generația în care dacă nu mâncam tot nu eram doar certat, eram și puțin caftit. La mine în familie se mânca ciorbă, fel principal și desert. Ce vă cer este răbdare și să ne educați, să ne învățați. Cred că foarte mulți din sala asta am trăit cu congelatoare în hol. Pentru Crăciun, ai noștri puneau în congelator încă din aprilie-mai. Eu am început să lucrez în această industrie în care porția trebuia să fie cât mai mare, farfuria cât mai mare, vinul cât mai dulce, fumul de țigară cât mai dens și acum vreți dintr-o dată să nu fumez, să nu beau, să nu mănânc. E foarte greu. Trebuie să aveți răbdare cu mine”, a declarat, mai în glumă, mai în serios, Daniel Mischie.

Călin Ile, președinte FIHR: “Sfatul meu pentru hotelieri este să nu mai aștepte normele de aplicare, să se implice de astăzi”

“Noi, industria hotelieră, ne bucurăm că se creează un cadru normal care să ne permită să reducem risipa în restaurantele din hotelurile noastre. Așa cum s-a spus, în industria noastră pierderea este undeva la 12 procente din total pierdere. Noi considerăm că e binevenită această lege, nu m-aș referi acum la ce e bine și la ce nu e bine în ea, pentru că se discută despre normele metodologice, dar e evident că avem nevoie de un astfel de cadru care să ne permită să donăm, să sponsorizăm, să livrăm, am înțeles chiar să vindem la adaosuri prestabilitate marfa care altfel s-ar pierde. E un mare avantaj pentru noi că reușim acest lucru, atât în termeni de responsabilitate socială, de reducere de costuri cât și în termeni de imagine. Ne interesează partea de imagine pe care noi sectorul ospitalității o livrăm în aceste momente, mai ales că vrem să devenim un sector și mai atractiv în special pentru tineri”, a declarat Călin Ile.

Președintele FIHR a făcut un apel către hotelieri să nu mai aștepte normele de aplicare a legii și să se implice începând de acum, să ridice această problemă în hotelurile în care își desfășoară activitatea. “Aș face apel la hotelierii din sală și la toți membrii asociației pe care o conduc să nu mai aștepte până se va da legea pentru că ei se pot implica în primele părți ale procesului de reducere a cantității de alimente irosite, în partea de procesare internă, de reanalizare, de reconsiderare, de regândire a proceselor interne. Și abia apoi să încerce să plaseze responsabilitatea la ceilalți factori, autorități, ONG-uri. Haideți să ne implicăm de astăzi, să facem un apel să punem pe tapet problema în hotelurile noastre și o să vedeți că rezultatele vor apărea încet-încet”.

România a devenit recent a treia țară din Uniunea Europeană care are o legislație specifică privind lupta împotriva risipei de hrană, iar în următoarele 6 luni autoritățile ar trebui să elaboreze normele de aplicare. Discuțiile au rămas deschise și se caută soluții, împreună cu toți factorii implicați, pentru punerea în practică a prevederilor adoptate de Parlament.