FIHR: Planul de măsuri propus de Guvern pentru a sprijini economia este departe de așteptările industriei

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) subliniază într-o Scrisoare Deschisă adresată Guvernului României că planul de măsuri pentru sprijinirea economiei de departe de așteptările industriei ospitalității, deoarece nu aduce predictibilitate și claritate și, în schimb, aduce birocrație suplimentară și discriminare între IMM și firmele mari, între operatorii sezonieri și cei activi tot anul. Din datele FIHR, 62.5% din hotelurile din țară intenționează să-și închidă porțile pe termen nedeterminat (mulți dintre ei au făcut-o deja, alții urmează în zilele următoare).

Ca analiză în detaliu a măsurilor luate în sprijinul industriei hoteliere, FIHR vine cu următoarele precizări:

A . Infuzia de lichiditate în piață prin:

1. Măsurile de creditare pentru IMM sunt binevenite și dacă vor fi urmate repede de niște norme simple și clare de aplicabilitate, vor însemna un plus pentru cei mai curajoși și asumați dintre noi. Totuși ne permitem să ridicăm trei întrebări la acest capitol:

a. De ce nu există (până în acest moment) linii similare de finanțare și pentru companii mari, care trec prin exact aceleași probleme că și IMM, doar că la o scară mai mare (număr de unități hoteliere, număr de angajați)

b. Sumele alocate sunt insuficiente față de necesarul operatorilor din piață și mai ales comparativ cu afluxul de resurse financiare alocat în țările vecine cu care de altfel noi vom ajunge să concurăm la ieșirea (sperăm noi cât mai timpurie ) din această criză

c. De ce nu se alege că garantarea creditelor de către stat să se refere la creditele existente în acest moment, ar fi mai simplu și mai rapid atât pentru bănci cât și pentru operatori și implicit pentru stat? Spre exemplu industria hotelieră și sectorul bancar (ambele parte din Confederația Concordia) sunt pregătite să semneze un moratoriu în acest sens pe care îl vom înainta imediat autorităților.

2. Prorogarea termenelor de plată a unor obligații fiscale reprezintă o solicitare unanimă din partea mediului de afaceri dar pentru sectorul nostru efectele sunt limitate dacă nu vor fi urmate și de alte măsuri cum ar fi:

a. Aferent perioadelor în care noi nu activăm în piață, anumite obligații fiscale ar trebui anulate și nu prorogate pe principiul pro-rata cel puțin. Ne referim la impozitul specific sau la impozitele pe clădire – pe care e greu de crezut că vom fi în măsură să le achităm în lipsa de activitate aferentă acestor luni. b. Un alt semn de întrebare pe care îl avem aici vine de la obligativitatea depunerii declarațiilor fiscale pe 25 martie/31 martie, deși in spațiul public s-a vehiculat amânarea lor pentru 25 aprilie

3. Susținerea IMM în relația cu furnizorii de utilității și chirii – ar putea fi una din masurile necesare dar riscurile trebuie preluate de către stat și nu rostogolite către furnizorii acestor servicii. Statul poate credita aceste servicii, deoarece nu ar fi onest ca această presiune să fie pusă numai pe furnizorii de utilități și care ulterior fie să intre în dificultate fie să preseze la rândul lor restul actorilor care activează în economie.

4. Plata arieratelor statului. O măsură menționată în planul de măsuri și cerută de toate structurile patronale este plata cu celeritate a tuturor datoriilor statului către operatorii economici, fie că vorbim de concedii medicale, facturi neachitate sau TVA de rambursat.

B. Măsuri venite să ajute angajatorii din turism în relația lor cu angajații

1. Reglementările privind șomajul tehnic – este cel mai așteptat punct din lista de măsuri cu care statul vine în sprijinul economiei afectate de pandemia COVID 19. De aceea, lucrurile aici ar trebui sa fie cât mai clare și cât mai simple, astfel încât să nu fie loc de interpretări. în acest moment operatorii hotelieri (care potrivit reglementarilor consideră că fac parte din categoria celor a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial de către starea de urgență – sperăm să nu ne înșelam) își pun întrebări legate de perioada în care acest sprijin va fi acordat, și își pun întrebări dacă și cum poate fi făcută evaluarea capacitații financiare. Apreciem eliminarea reglementării privind obligativitatea de a ne asuma menținerea ulterioară a angajaților timp de 6 luni, era și este încă la mana destinului ceea ce se va întâmpla în următoarele 6 luni. Credem că aici, una din soluțiile care putea fi folosita era acea metodă de muncă parțială după modelul german (kurzarbeit) prin care se împărțea timpul și plata salariatului între stat și angajator și am înțeles că în actualele condiții a fost evitată pentru a convinge lumea să stea acasă. Propunem sa reanalizăm ca soluție aplicabilă imediat după terminarea stării de urgență, deoarece riscurile unui număr mare de șomeri va persista o bună perioadă de timp.

2. Plata zilelor libere pentru părinții care stau cu copiii – este o măsură destinată acelora care au nevoie să-și supravegheze copiii. Această măsură probabil însă va fi puțin uzitată din 2 motive: a) taxele aferente sunt suportate tot de către angajator (comparativ cu măsură precedentă), deci este mai puțin favorabila decât șomajul tehnic și b) condiționările prevăzute în actul normativ forțează părintele care alege această opțiune să renunțe pe parcurs, dacă celălalt părinte intră la rândul lui în șomaj (de exemplu) și nu în ultimul rând aduce multă birocrație.

în toate măsurile propuse este necesar ca normele și procedurile de aplicare să fie cât mai clare și, pe cât posibil, să faciliteze eliberarea fondurilor cu celeritate, pentru a reduce presiunea pe lichiditățile operatorilor economici, aceștia ne-înregistrând venituri în această perioadă.

Așteptăm de asemenea să se comunice rapid care sunt demersurile necesare, prevăzute de metodologia pentru obținerea Certificatului de Urgență pentru toți operatorii economici (IMM și companii mari).

De asemenea, atragem atenția că operatorii sezonieri nu intră în niciuna din formele de susținere deoarece ei nu se pot raporta nici la veniturile lunii martie 2019 dar nici la lunile ianuarie-februarie 2020. Deși au angajați menținuți tot anul, pentru a fi pregătiți să deschidă odată cu începerea sezonului turistic.

Scrisoarea integrală transmisă Guvernului de Federația Industriei Hoteliere din România o puteți citi integral AICI.