Risc ridicat de stres termic în industria ospitalităţii

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor și angajaților din sectorul Hoteluri, Restaurante și Catering (HORECA), echipa Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabonț” (INCDPM) a finalizat, în cadrul proiectului strategic „Sănătatea și securitatea în muncă, o premisă pentru competitivitate”, materialele informative despre riscurile profesionale specifice industriei ospitalității, în care un loc important îl ocupă riscul de stres termic.
La descărcarea alimentelor, în activitățile din bucătării și în timpul servirii, lucrătorii din acest sector sunt expuși la disconfort și stres termic, ceea ce le poate provoca grave probleme de sănătate și duce, implicit, la creșterea costurilor companiei angajatoare. În special în bucătării, prepararea alimentelor face ca mediul ambiant să devină fierbinte și umed. În timpul  verii, situația se agravează.
În situația în care un lucrător este expus unui mediu foarte cald și umed sau foarte rece care ar putea afecta echilibrul termic al organismului, angajatorul trebuie să implementeze măsuri tehnice de reducere a expunerii și de control al ambianței termice precum și măsuri organizatorice. De asemenea, angajatorul trebuie să furnizeze instrucțiuni detaliate privind măsurile de prevenire și protecție adecvate pentru preîntâmpinarea stresului termic.
În acest context, cunoașterea, evaluarea acestui risc și aplicarea măsurilor tehnice și organizatorice necesare evitării acestuia reprezintă pași importanți pentru orice companie din HORECA, în demersul acesteia de prevenire a riscurilor profesionale.
Studiile arată că la temperaturi mai mari de 24°C capacitatea de muncă scade cu 4% cu fiecare grad în plus. Dacă temperatura aerului crește peste 26°C, scade puterea de concentrare, se reduce forța musculară, apar erori în activitate, se instalează oboseala până la extenuare, determinând un risc de accidentare crescut.
Prevenirea stresului termic
Pentru a evalua stresul termic al angajaților în vederea elaborarii unor strategii de prevenire adecvate, trebuie efectuate măsurări/evaluări ale parametrilor ambianței termice (temperatura aerului, temperatura medie de radiație a surselor de caldură, indicele WBGT, umiditatea, viteza curenților de aer) în zona de lucru sau cât mai aproape de aceasta, acolo unde sunt expuși lucrătorii.
Cea mai eficientă protecție împotriva stresului termic se realizează prin acțiuni, în ponderi corespunzătoare, asupra tuturor factorilor care influențează realizarea echilibrului termic al organismului.
Măsuri tehnice
– Pot fi utilizate diverse măsuri tehnice, dar cel mai eficient și recomandat mijloc de reducere a căldurii în exces și a vaporilor uneori nocivi de la prepararea mâncării, în bucătăriile profesionale, il constituie ventilația generală prin deplasarea și evacuarea maselor de aer viciat și înlocuirea lor cu aer proaspat și eventual tratat (filtrat, răcit, uscat etc.).
– Prepararea mâncărurilor prin inducție – gătitul cu „căldura rece”, utilizând mașini de gătit prin inducție. Fără flacăra deschisă, nu există căldură excesivă eliminată în mediul de lucru, riscul de arsuri accidentale este, de asemenea, diminuat, nu se pierde caldura în aer direct de la plită, menținând temperaturi mai scăzute în bucătărie.
– Reducerea umidității – prin sisteme de aer condiționat și dezumidificatoare și prin diminuarea surselor de umiditate.
Măsuri organizatorice
– Aclimatizarea – Aclimatizarea poate reduce stresul termic din sectorul HORECA.
– Reducerea cerințelor fizice ale activității – În special în ambianțe de lucru foarte calde, trebuie evaluate cerințele fizice ale activității pentru a evita pozițiile de lucru solicitante, ortostatismul prelungit, manipularea manuală inutilă etc.; utilizarea mijloacelor tehnice ajutătoare pentru manevrarea maselor voluminoase sau asigurarea de camioane pentru saci sunt câteva exemple.
– Alternarea perioadelor de muncă cu cele de repaus
– Consum adecvat de lichide pentru a preveni deshidratarea și pierderea de sare
– Îmbrăcăminte. Trebuie să se asigure îmbrăcăminte răcoroasă, confortabilă, din fibre naturale care lasă corpul să respire, cum ar fi hainele din bumbac pentru a permite aerului să circule liber și transpirației să se evapore.
•  Instruirea angajaților cu privire la riscurile muncii în condiții de căldură și la beneficiile implementării de măsuri și metode de lucru adecvate. Angajatorul trebuie să ofere informații despre: semnele/simptomele afecțiunilor asociate căldurii, factorii care afectează sensibilitatea unei persoane la căldură, responsabilitatile angajaților în evitarea stresului termic; strategii de prevenire a stresului termic.
– Contactul cu suprafețe/produse fierbinți
În activitatile din sectorul HORECA, contactul voluntar sau involuntar cu suprafețe fierbinți cum ar fi: plită de gătit; cuptor; friteuză; grătar; spălător de vase; mâncare (preparate) caldă; etc.; În acest sens, măsurile de protecție colectivă ar putea include: termostat de securitate pentru aparate; izolare termică a aparatelor, a conductelor, iar cele de protecție individuală includ: mănuși izolante, ustensile de bucătărie; îmbrăcăminte de lucru adaptată: cu mâneci lungi, din bumbac.
•   Contactul cu frigul, de exemplu, de la camera frigorifică sau alimente congelate, poate produce degerături (arsuri), impunându-se utilizarea mănușilor izolante.