Hotelierii spun un NU hotărât impozitului forfetar

person Horeca
access_time_filled

impozithoteluriIntroducerea unui impozit forfetar în turism este dovada slăbiciunii unui Guvern în materie de colectare de impozite susține Federația Industriei Hoteliere din România (F.I.H.R.), care subliniază într-un comunicat că este mult mai simplu să introduci un nou impozit decât să pui în aplicare niște politici de dezvoltare durabilă, care să permită agenților economici să fie tratați echitabil, să crească și să fie stimulați.

FIHR afirmă că se îndoiește puternic de afirmația ministrului Grapini, și anume că viitoarea modalitate de impozitare a societăților va înlocui impozitul de 3% pe cifra de afaceri sau 16% pe profit, având în vedere poziția reprezentanților Ministerului de Finanțe consultați, la câteva întrebări adresate de FIHR.

Pentru o corectă informare a cititorilor referitoare la poziția FIHR față de introducerea impozitului forfetar redăm integral comunicatul de presă trimis de Federația Industriei Hoteliere:

APEL pentru introducerea Impozitului Forfetar în Turism

Am intitulat în acest fel apelul nostru considerând că dacă titlul este „pentru”, sumarul de presă va fi citit de toți factorii de decizie. La dezbateri, când „nu am fost pentru”, nimeni nu ne-a luat în considerare opiniile.

Legislația în vigoare, adică legile și hotărârile de Guvern în materie de drept economic, relații de muncă, contabilitate și fiscalitate, se pare că nu pot stăvili, în opinia acestui Guvern, evaziunea fiscală din Industria Turismului și nu numai și atunci ni se spune de o bună bucată de vreme, că este absolut necesar și obligatoriu să se introducă un nou impozit în Turism, Impozitul Forfetar, care să stârpească evaziunea fiscală și munca la negru sau la gri cum vreți să o considerați.

Există totuși o aserțiune care spune că utilizarea unui impozit forfetar este dovada slăbiciunii unui Guvern în materie de colectare de impozite. Afirmația domnului Prim Ministru Victor Ponta citez „Trebuie să încetăm să controlăm buticarii de 7 ori, doar ca să ne facem că muncim” făcută cu referire la (in)activitatea inspectorilor fiscali, confirmă ideea de mai sus, dar și categorisește interesul acestui Guvern față de Industria Turismului.

De ce să fie sarcina unei Guvernări să se „bată” cu evaziunea fiscală, cu munca la negru dar să și elimine corupția din propriile rânduri?

Mai simplu e să mai punem un nou impozit, fie el și forfetar, care adică să nu măsoare performanța economică a unor active ci să le impoziteze simpla lor existență.

Cum ar veni: aveți niște mijloace de Producție? Nu contează cât produceți cu ele, în ce piață produceți cu ele, cum vă ajut eu ca și guvernant să produceți mai mult.

Nu! Aveți mijloacele de producție? Atunci noi le impozităm (suplimentar spunem noi pentru că au deja grijă și Autoritățile Locale să le impoziteze în același timp). Și astfel eliminăm și corupția și evaziunea fiscală și munca la negru din acest sector al economiei naționale cu o pondere în PIB de 1.45%!

Mult mai simplu decât să gândești și să pui în aplicare niște politici de dezvoltare (durabilă), care să permită tuturor agenților tăi economici din ramură să fie tratati echitabil, să crească, așadar să exploateze mai bine mijloacele de producție pe care le dețin în proprietate, să fie stimulați.

Nota de fundamentare prezentată pentru susținerea acestui impozit definește de altfel foarte clar în preambul, „filozofia” noii fiscalități promovate și anume „solicitarea Prim-Ministru al Guvernului României de a se identifica o nouă modalitate de impozitare pentru agenții economici din domeniul serviciilor”.

Zis și făcut, Grupul de lucru constituit în acest scop la nivelul Ministerului Economiei, Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Servicii și Turism a și elaborat Nota de fundamentare, așa cum s-a cerut, „pentru o nouă modalitate de impozitare aplicabilă agenților economici din sectorul turistic care să conducă la promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea concurenței neloiale și conformarea voluntară. Forma nouă de impozitare va contribui la creșterea încasărilor la bugetul statului printr-o colectare mai eficientă a creanțelor fiscale de la un număr mai mare de contribuabili”.

Federația Industriei Hoteliere din România a fost invitată la ședințele de dezbatere a acestei propuneri cuprinsă în Nota de fundamentare și nu a ezitat să conteste cu argumente, pe lângă cifrele prezentate dar și premiza că, simpla analiză a profitului unei societăți sau lipsa acestui profit, nu arată sau califică corectitudinea unei societăți. Faptul că nu are profit de impozitat nu înseamnă ca este și evazionist. În cadrul Federației noastre avem societăți, al căror nume și bilanțuri vi-l putem pune oricând la dispoziție, înregistrând pierderi (adică fără a plati impozit pe profit) dar care au plătit Statului în perioada acestei crize, fiecare peste 12 milioane de euro taxe, impozite și contribuții.

Probabil că aceste argumente și altele, cum ar fi și cel prin care o societate care are un rezultat de exploatare pozitiv dar depășit de rezultatul performanței financiare (adică dobânzi și diferențe de curs de schimb) la care se adaugă provizioanele legale, nu sunt considerate suficiente exemple de realitate economică de care Guvernul României, prin reprezentății săi să țină seama, pentru a încerca o altă ieșire (decât prin Impozitări) din starea precară a sectorului Turismului și a mediului de afaceri în general.

Piața hotelieră a suferit o mare lovitură în anul 2008, o scădere de peste 25% comparativ cu anul anterior iar de atunci stagnează în ciuda diferitelor statistici oferite. Și aici ne referim atât la gradul de ocupare cât și la tarife care, coroborat, au afectat drastic nivelul încasărilor, deci al veniturilor.

În plus, dacă tot suntem deținători de mijloace de producție, suntem obligați conform legilor în vigoare să le și reevaluăm. Am constatat ca s-au depreciat și pierderea aceasta s-a reflectat clar și se reflectă în bilanțurile noastre. Pe de altă parte scăzând valoarea activelor au scăzut garanțiile la Bănci iar pentru a susține împrumuturile luate pentru construirea lor am adus mai multe active drept garanții pentru a reîntregi nivelul acceptat de bănci sau am intrat în „probleme” ca insolvență, faliment sau închidere de unități. 

Cumva, ni s-a spus că nu este normal ca o societate să nu plătească impozit pe profit timp de 3-5 ani la rând. Ca și cum aceasta criza economică este ceva normal de vreme ce durează de 5 ani de zile iar toate statele, inclusiv România, se luptă să o depășească. 

Degeaba, nu ne crede nimeni că această criză a afectat foarte mult industria turismului atât în substanță cât și în fapt.

S-a pornit în aceeași Notă de fundamentare de la o analiză fracționată, indicându-se ca bază de calcul, un impozit pe profit datorat sau colectat (?!) în 2011, nu știm nici acuma exact despre ce vorbim, împărțit la numărul de locuri de cazare evaluate a fi fost disponibile în 2011 iar împărțirea a dus la o cifra de 55 EUR pentru un loc de cazare în cameră ca bază de impozitare sugerată. O întrebare secundară, de ce oare baza de impozitare nu s-a calculat în lei, moneda noastră națională, veniturile la care se face referință fiind în lei? Va cuprinde Codul Fiscal referiri la Euro?

Dacă vinzi o cameră pentru clienți „Corporate” ” o vinzi în regim single, nu poți să obligi pe nimeni să mai stea în cameră cu cineva, iar când o vinzi pentru clienți „Leisure” ” atunci poți să speri ca o cameră cu două paturi (însă majoritatea camerelor din unitățile de cazare au pat matrimonial) chiar va găzdui 2 persoane deși, de multe ori, clienții optează pentru contrariu în cazul în care nu călătoresc cu familia. Unitatea hotelieră de măsură pentru Industrie este CAMERA și nu locul în cameră, fără ca prin aceasta să sugerăm să se ridice Impozitul la 110 euro/cameră. Pe de altă parte tot în industria (pe care specialiștii folosiți se pare că nu o cunosc) dubla ocupare a unei camere nu se taxează dublu, ci până la max 1,2 tariful negociat după caz (politica de vânzări, brand, lanț etc).

Este oare nevoie de o nouă „împărțire” a contribuabililor din Turism, care de altfel sunt în general societăți comerciale, pe categorii de active precum hotel, motel, pensiune, vilă etc și acestea, pe o categorisire următoare de număr de paturi, scaune, localizare teritorială și apoi sezonieră?!

Poate fi, de pildă un hotel funcționând într-un Municipiu, mai contribuabil conform Notei, decât unul funcționând în mediul Rural sau este mai contribuabil în funcție de Sezon sau relieful din apropiere Mare / Munte?

Un alt argument extrem de puternic al introducerii acestui nou impozit este crearea de noi locuri de muncă și  limitarea/diminuarea muncii la negru. Aceasta reiese, după cum vedem din Nota de fundamentare unde există un paragraf în care ni se propune, din partea acelorași specialiști elaboratori de studii, diminuarea « cu 0,5 % valoarea impozitului pentru fiecare NOU angajat cu normă întreagă declarat în plus față de numărul mediu de salariați aferenți anului anterior ». Așadar cei care au fost corecți până acum și au avut toți angajații declarați și înregistrați corect și pentru care au plătit taxe și contribuții vor fi chiar defavorizați în comparație cu cei care pana acum utilizau munca « la negru » sau « la gri »… 

Simulările, cu rezultatele favorabile, aduse continuu ca argument în favoarea aplicării Impozitului nu au fost niciodată prezentate deși noi avem mari temeri că IMM-urile vor fi grav afectate neavând nici macăr venituri pentru a plăti acest Impozit, iar implementarea negândită sub toate aspectele și corelațiile va conduce la tratamente discriminatorii și inechitabile fără garanția eliminării evaziunii.

Negocierile cu patronatele nu știm când au avut loc deși noi am participat la toate ședintele. Sunt patronate care au acceptat concluzia materialelor prezentate în Notă și patronate precum FIHR-ul care nu le-a acceptat. Nu s-a negociat nimica nici măcar nu am văzut Proiectul de Act Normativ ca să avem eventual pe ce negocia.

Sigur că principala motivație pentru acceptare, a unor patronate, a fost nu « justificarea » din Notă ci mai degrabă declarația Doamnei Ministru Grapini că „viitoarea modalitate de impozitare a societăților va înlocui impozitul de 3% pe cifra de afaceri sau 16% pe profit” lucru pe care unele patronate l-au crezut dar lucru de care FIHR se îndoiește puternic ținând seama și de poziția reprezentanților Ministerului de Finante consultați, care la câteva întrebari FIHR referitoare la:

–  deductibilitatea totală a cheltuielilor, au devenit extrem de precauți în afirmații;
–  eliminarea controalelor fiscale de vreme ce vorbim de un impozit forfetar pretins și achitat de contribuabil, a condus la negări vehemente în ciuda afirmațiilor Primului Ministru citat în prezentare;
–  tratamentul fiscal al vânzării unui activ dintr-o societate cu CAEN calificat pentru Impozit Forfetar, a creat un alt impas;
–  tratamentul fiscal al altor activități care se desfășoară pe coduri CAEN corespunzător unor obiecte de activitate secundare într-o societate care plătește impozit forfetar pe baza CAEN activitate principală, nu a primit nici un raspuns;
–  tratamentul privind deduceri de TVA pentru anumite sectoare (exemplu balnear), a primit un sec NU.

După cum remarcați răspunsuri destul de descurajante pentru noi.

FIHR, care funcționează în Industria Turismului de peste 20 ani, într-un mediu economic românesc despre care nu știm dacă a fost mai degrabă propice evaziunii fiscale sau funcționării corecte și-a mai pus în legătura cu acest Impozit și un alt număr de întrebări:

1. Oare chiar să fie introdus un astfel de Impozit pentru combaterea evaziunii fiscale și stimularea mediului de afaceri în condițiile în care există o puternică și completă legislație în vigoare care doar trebuie aplicată?

2. Care ar fi avantajele introducerii acestui nou Impozit chiar și din perspectiva guvernanților, o complicare suplimentară  a Codului Fiscal?

3. Va asigura acest nou Impozit, ce trebuie consființit prin Codul Fiscal amendat cu 6 luni înainte de aplicare, fără evaluări arbitrare și vremelnice, echitatea tratamentului fiscal al fiecărui contribuabil ? Se va conforma acesta voluntar așa cum spera Guvernanții?

La toate aceste întrebări am fi putut și mai putem găsi o sumedenie de răspunsuri dar de fapt Răspunsul este unul singur.

Ne vom trezi cu un nou Impozit, suplimentar, care va afecta direct rezultatul operațional și care nu ne va scuti de celelalte taxe, impozite și contribuții de tot felul stipulate de legislația în vigoare.

Restul răspunsurilor sunt pentru visători nu pentru oameni de afaceri.

Radu Enache
Președinte FIHR

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

Ramai alaturi de noi?
Aboneaza-te și vei primi gratuit revista Horeca Romania.
Abonează-te
© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302