Industria hotelieră la moment de cumpănă. Cum trecem de pandemie și ce facem în era post-COVID?

Industria hotelieră din întreaga lume parcurge o perioadă dramatică, una fără precedent, și sigur că România nu putea face excepție. Chiar mai mult, pentru proprietarii de hoteluri din România situația pare mai complicată decât pentru cei din restul Europei, deoarece, pe de o parte, piața este mai tânără și investitorii sunt expuși financiari, neavând încă timpul necesar pentru a-și consolida afacerile, iar pe de altă parte, pentru că reacția statului la criza care a lovit strict sectorul nostru a fost una întârziată și disproporționată, mult sub amploarea crizei.

Prioritatea noastră însă la momentul de față ar trebui să fie aceea de a ne gândi la cum vom reuși să depășim această perioadă, cum vom putea ieși din criză și ulterior, treptat, cum facem să re-startăm sectorul, să revenim pe tendințele pozitive, având încredere în viitor.

Pentru asta ar trebui să ținem cont de mai multe schimbări care vor apărea (sau au apărut deja) în industria noastră:

1. Se va miza puternic pe digitalizare. Vor fi exploatate toate oportunitățile de a se digitaliza turismul, plecând de la reducerea birocrației, la facilitarea clientului pe tot lanțul rezervării (presejur, în timpul șederii, post sejur), la automatizarea proceselor operaționale interne etc.

2. Èšinând cont de schimbările comportamentale ale consumatorului de turism cauzate de pandemie se va miza mult pe siguranță și pe igienă.

3. în următorii doi ani, se va practica mai degrabă un turism de proximitate – turism intern sau din imediata vecinătate.

4. Vor avea câștig de cauză operatorii profesioniști, nu se va putea merge mai departe pe un management hotelier amator pentru că piețele foarte contractate nu vor mai permite ajustări din mers a eventualelor erori, riscul în această perioadă fiind mult prea mare pentru a experimenta.

5. Reducerea turismului de business (inclusiv MICE) și creșterea celui de leisure în condițiile creșterii tendinței de a lucra de oriunde, “work from anywhere“ (o mențiune care trebuie schimbată și în legislația românească, care prevede doar conceptul de muncă de acasă sau „work from home”).

6. Turismul sustenabil va lua avânt – vor fi din ce în ce mai căutate zonele puțin aglomerate, zonele rurale sau alte locuri din mijlocul naturii, iar forme de aventură sau experiențe inedite precum cicloturism sau drumeții, degustări de vin sau gastronomice vor fi pe listele turiștilor.

Sigur că aceste schimbări trebuie luate în calcul și de principalii stakeholderi ai turismului românesc, atât din mediul privat cât și de autorități. Fiecare dintre ei se află în fața unor mari provocări, care vor defini parcursul pe care îl va parcurge industria hotelieră din România.

Statul, pe de o parte, este nevoit, poate mai mult decât oricând, să fie alături de turism, sectorul lovit cel mai puternic de pandemie. Dacă în ultimii 30 de ani România nu a reușit să stimuleze dezvoltarea sectorului, totuși, în ultimii 3 ani, am văzut semne de sănătate în turism, investiții mai multe și mai bune și ar fi mare păcat ca autoritățile să abandoneze turismul și practic să anuleze toți pașii înainte pe care această industrie i-a făcut.

Lipsa unei reacții potrivite a autorităților ar duce practic turismul cu câțiva ani în urmă din toate punctele de vedere.

Operatorii din turism vor fi nevoiți să fie flexibili, să investească în oameni profesioniști, să acționeze pragmatic, cu obiective pe termen scurt, mediu și lung bine stabilite. Și, nu în ultimul rând, vor fi obligați să fie mai uniți, astfel încât să conteze ca voce în peisajul local, regional sau național.

Angajații din turism, la rândul lor, vor fi mai atenți la ce aport au ei de adus și se vor pregăti în consecință (mai ales că, în următorii ani, va fi o piață a angajatorului), dar, la fel de atent, vor urmări și respectarea drepturilor lor legale. în plus, vor fi mai dispuși la mobilitate, atât intern cât și internațional.

în acest context, al schimbărilor de care vorbeam mai sus sau al provocărilor cu care actorii din turism se vor confrunta în perioada următoare, ne gândim dacă industria hotelieră din România va fi sau nu pregătită să continue drumul său spre modernizare, spre maturizare mai bine spus. Pentru că, așa cum am spus, în ultimii ani s-au făcut pași în această direcție și ei trebuie continuați. Pentru asta avem nevoie de 4 lucruri:

• Continuarea ritmului de investiții în activele hoteliere. Din fericire, în ultima perioadă (2016-2020), ritmul de investiții a fost unul bun, ca rezultat al cifrelor bune obținute de industrie și o consecință a unui cadru fiscal prietenos pentru turism. Observăm că marea majoritate dintre cei care au demarat investițiile în anii trecuți au continuat proiectele, astfel încât multe dintre ele se vor finaliza în 2021 -2022. Sunt investiții moderne, mult mai bine conturate și mult mai eficiente, care pot ajuta turismul din România să treacă la alt nivel. Este, de asemenea, de văzut, ce vor face în actualul context dezvoltatorii imobiliari, pe ce vor miza mai mult dintre domeniile residential, commercial, clădiri de birouri sau hoteluri. O scădere a cererii de birouri, ca urmare a utilizării pe scară largă a telemuncii, sau o reducere a rezidențialului, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare cauzate de pandemie, poate face mai interesantă investiția în hotelurile din zone de leisure – unde efectele pandemiei sunt mai reduse.
• Utilizarea fondurilor europene pentru turism – trebuie să fim pragmatici, chiar oportuniști aș spune, și să îmbrățișăm orice formă de susținere a investițiilor în turism prin utilizarea de fonduri europene în exercițiul 2021-2027.
• Implicare în managementul destinației prin aderarea la structurile asociative care fac parte din OMD la nivel local, regional sau național. Această implicare ar trebui să aducă rezultate în imagine, promovare, planuri urbanistice agreate, educație, evenimente, într-un cuvânt tot ce ține de managementul destinației în care activăm.
• Investiții în educație în turism – dacă nu vom investi în educație nu vom reuși să atragem tinere talente spre noi și, implicit, nivelul serviciilor noastre nu va crește. Este un MUST să reconsiderăm educația forței de muncă din turism, atât noi ca operatori, cât și statul ca sustinere, și chiar angajații, ca dorință și asumarea de a învăța, de a fi mai buni. Turismul este de fapt o stare de spirit și cere un MINDSET anume pentru a-l putea face cu zâmbetul pe buze.

Sigur că nu va fi o perioadă ușoară pentru REVENIREA TURISMULUI – acel RE-START de care noi vorbim are nevoie de un plan special, bine pregătit de cei implicați.

Rolul nostru la FIHR, ca organizație patronală reprezentativă, este unul important, prin care încercăm să aducem, în primul și în primul rând, îNCREDEREA în turismul românesc. O facem prin implicarea în dialogul social prin afilierea la Confederația Patronală Concordia, o facem prin aducerea de best-practice și know-how din Europa prin afilierea la HOTREC, o facem prin dialog cu autoritățile publice la toate nivelele și mai ales o facem prin întâlnirile cu hotelierii noștri.

Vrem să facem ca hotelierii să creadă în noi, să aibă încredere că FIHR este o organizație care îi reprezintă cu eficiență, corectitudine, responsabilitate și profesionalism. Și atunci știm că din ce în ce mai mulți vor înțelege că aderarea la FIHR este pentru ei un lucru important, poate cel mai bun lucru mic și simplu pe care îl vor putea face în viitorul imediat. Pentru binele lor și al industriei din care facem cu toți parte.

Rolul statului în acest context este acela de a asculta vocile reprezentative ale industriei, de a fi prezent lângă noi atunci când avem nevoie, de a face ca lucrurile să meargă simplu și eficient în turism și, nu în ultimul rând, de a arăta că îi pasă de acest sector, că are încredere în turism, ceea ce, din păcate, nu s-a văzut în ultimii 30 de ani.

Să fie oare pandemia factorul declanșator care să dea turismului importanța pe care o țară ca România o merită – o țară cu resurse extraordinare pentru turism, dar, din păcate, cu politici nepotrivite până în acest moment – pentru a scoate rezultatele așteptate din turism?

Vom fi aici lângă voi și vom vedea împreună.

Articol scris de Călin Ile, Președintele Federației Industriei Hoteliere din România, pentru ediția 100 a revistei Horeca România.