Mircea Drăghici, Est Hospitality Consulting: “Estimez că în 2020 vor fi anunțate la nivel național cele mai multe investiții hoteliere din ultimii 10 ani”
Cum va arăta anul 2020 din punct de vedere al investițiilor hoteliere? Cum arată în prezent climatul de investiții din România și ce măsuri se impun pentru stimularea investițiilor în hoteluri? Sunt (mai) deschiși investitorii de astăzi să apeleze la consultanță de specialitate față de acum câțiva ani? Despre aceste subiecte am vorbit cu Mircea Drăghici, fondatorul firmei de consultanță Est Hospitality Consulting, care, prin prisma activității profesionale, este în permanență conectat la pulsul pieței.
Cum se vede prin prisma dumneavoastră evoluția investițiilor hoteliere de pe plan local în ultimii ani și cum credeți că va arăta anul 2020 din punctul de vedere al investițiilor în hoteluri?
Ultimii 2-3 ani au însemnat un moment de cotitură pentru industria hotelieră din România în ceea ce privește orientarea investitorilor către dezvoltări/portofolii hoteliere. începând cu 2019, am primit multiple solicitări de la investitori locali și internaționali interesați să cumpere hoteluri/portofolii hoteliere în țară. Cel mai mare interes l-a reprezentat capitala.
Din discutiile de final de 2019 și început de 2020, estimez că anul acesta vor fi anunțate la nivel național cele mai multe proiecte / investiții hoteliere din ultimii 10 ani.
O analiză pe care ați realizat-o recent la Est Hospitality arată că, raportat la numărul de locuitori, România are recuperat un decalaj major față de alte țări din regiune în ceea ce privește numărul de camere de hotel și numărul de turiști. Povestiți-ne puțin despre rezultatele/concluziile acestui studiu și măsurile care se impun pentru stimularea investițiilor hoteliere pe plan local.
Din totalul sosirilor de turiști, românii reprezintă aproximativ 80%. Totodată, în ultimii 15 ani, tot mai mulți români (nota bene: vedem numărul de zboruri charter organizate pentru sezonul de vară și iarnă) au experimentat servicii de calitate în hoteluri din străinătate și au devenit cunoscători ai calității serviciilor pe care ar trebui să le primească în schimbul banilor plătiți. Astfel că zona de toleranță (intervalul între serviciul așteptat înainte de a ajunge la locație și serviciul primit la locație) s-a redus considerabil. A trecut vremea serviciilor de tipul “merge și așa” și acest lucru s-a văzut și pe litoral, unde multe hoteluri, în lipsa investițiilor, nu s-au mai deschis.
Eu cred că acum e nevoie de programe de finanțare (fonduri europene, fonduri guvernamentale, facilități fiscale pentru investiții hoteliere etc) pentru toate investițiile hoteliere (ex. structuri cu peste 15 camere) în orașele în care există o penurie de spații de cazare noi.
Vorbind despre investiții în hoteluri, cum arată contexul economic? Putem vorbi de un climat favorabil investițiilor hoteliere?
România are un context economic extrem de favorabil investițiilor, iar în industria hotelieră există o foarte bună predictibilitate fiscală (ex. impozitul specific în turism implementat începând cu 2017, TVA redus), ceea ce încurajează investitorii să se uite și la acest tip de investiții. în mod cert, dacă ar apărea și unele scutiri de impozite pe proprietate (ex. Scutire de impozit pe proprietate pentru 10-20 ani în funcție de cât de “green” sunt aceste dezvoltări) am vedea o mult mai mare efervescență în acest domeniu.
Care sunt cele mai atractive segmente de piață pentru investitori în prezent? Dar cele mai atractive orașe/zone din țară?
Depinde! Fiecare zonă/oraș are un anumit tip de cerere și pornind de la ea apare și oferta de spații de cazare noi. Ca să exemplific, într-un oraș unde nu este cerere – turiști de afaceri sau leisure, care să fie dispuși să plătească tarife pentru hoteluri de 4-5*-, ar fi inoportună o astfel de investiție. La nivel național, zona foarte slab reprezentată este la 3-4*. Oportunitatea este atât din punct de vedere al investiției pe cameră și volumului investițional, cât și al cererii pentru acest tip de cazare.
Interesul lanțurilor hoteliere internaționale pentru România a crescut în ultimii ani. Cum stăm în prezent la prezența acestor lanțuri în București, dar și la nivel național?
în capitală sunt multe investiții în curs și în următorii ani vor apărea branduri hoteliere noi (ex.: Autograph by Marriott, Moxy by Marriott, Swissôtel, Ibis etc).
La nivel național, doar Sibiu, Timișoara, Iași, Constanța și Cluj au o prezență existentă sau în dezvoltare a mai mult de 2-3 branduri hoteliere internaționale).
Vor mai aparea proiecte hoteliere noi cu lanțuri internaționale în Oradea, Brașov, Timișoara, Cluj, Craiova etc.
Pentru că am vorbit despre investiții hoteliere, aș dori să vă întreb dacă sunt (mai) deschiși investitorii să apeleze la consultanță de specialitate, dacă pun preț pe nevoia de a avea informații livrate de cineva specializat, care să le facă un studiu de fezabilitate și să le arate oportunitatea sau nu de a iniția o investiție.
O întrebare foarte bună!
Este o diferență foarte mare între profilul investitorului din 2007 și a celui din 2020. în prezent, se pune tot mai mult accent pe consultanță de specialitate (ex. studii de fezabilitate), atât pentru a vedea dacă investiția este fezabilă, cât și, ulterior, în relația cu banca finanțatoare și lanțurile hoteliere internaționale.
Majoritatea operatorilor hotelieri internaționali îi îndrumă pe investitorii care-I contactează să facă mai întâi un studiu de piață/fezabilitate și ulterior să decidă pe ce cale vor porni. Toate părțile implicate (lanț hotelier, consultant, investitor, banca finanțatoare) își doresc să cunoască foarte bine riscurile și cum se prezintă piața la momentul efectuării studiului, pentru a lua decizia corectă și a nu pierde bani.
De regulă, atunci când un investitor merge la bancă pentru a obține finanțare, i se recomandă să prezinte un studiu de fezabilitate făcut de o firmă/consultant cu expertiză în domeniu (ex.: alte studii care au primit finanțare, studii de specialitate în domeniu etc.).
în anii 2000 au existat foarte multe proiecte care au fost finanțate de bănci fără a avea studii de fezabilitate temeinic făcute, au intrat în impas odată cu criza economică și au generat multe neplăceri.
Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în activitatea de consultanță?
Provocarea cea mai mare este să-i protejez pe investitori de ei înșiși. De multe ori, există o componentă emoțională (ego) destul de pronunțată atunci când se urmărește dezvoltarea unui hotel și care este acoperită și de realitatea pieței. Unii investitori își doresc hoteluri de lux în locații fără cerere pentru acest gen de servicii, facilități gen SPA pentru care nu există cerere și am întâmpinat adesea dificultăți în a-i convinge să-și schimbe aceste decizii în beneficiul lor.
M-aș bucura mult ca cei care apelează la serviciile de consultanță să aibă încredere în expertiza în industria ospitalității, educația/studiile în domeniu și portofoliul de proiecte realizate ale consultanților cu care vor să colaboreze. Acest deziderat e valabil pentru firma mea de consultanță cât și alte firme de profil.
Pe lângă activitatea de la Est Hospitality Consulting, sunteți și Prim-vicepreședinte al Asociației Incoming România. Ce ne puteți spune despre activitatea asociației și obiectivele acesteia?
Da, incomingul este o pasiune a mea de pe vremea când am fost secretar general la ANAT (2004-2006). Mi-a fost insuflată de președintele comisiei de incoming de atunci, domnul Gheorghe Fodoreanu (agenția Invitation Romania), un profesionist în domeniu.
Asociația Incoming Romania, al cărui membru fondator sunt, a fost înființată în anul 2015 cu scopul de a susține și recunoaște turismul de incoming (desi acest tip de activitate reprezintă o formă de export/aducere de valută în țară, ea nu se regăsește ca activitate definită și/sau reglementată în niciun act normativ/ordin de ministru) și de a coagula agențiile specializate pentru a dezvolta acest domeniu. Nu în ultimul rând, activitatea în sine presupune o intensă acțiune de promovare a României ca destinație turistică și de investiții.
Obiectivul este să realizăm cât mai multe acțiuni de susținere a acestui domeniu și a membrilor noștri, atât prin participarea la târgurile internaționale de turism cu desk/stand propriu, cât și prin obținerea de facilități fiscale și de alt tip (ex. taxe reduse la muzee, amenajarea de parcări pentru autocare în destinațiile vizitate etc) pentru cei care derulează o astfel de activitate.
Ce măsuri ar trebui implementate de autorități pentru a stimula incomingul?
în primul rând, să nu ia măsuri pentru a aduce deservicii domeniului (ex. interzicerea staționării autocarelor în zonele centrale, impunerea de taxe fără o consultare prealabilă a industriei și a unor studii de impact). Ar fi minunat dacă autoritățile ne-ar întreba cu ce măsuri ar putea contribui pentru a stimula creșterea numărului de turiști într-o anume destinație. Mă refer aici la acțiuni concertate de promovare alături de Asociația Incoming România la târguri internaționale, organizarea de evenimente comune la care să participe și membri noștri pentru a cunoaște locații noi, amenajarea de locuri de parcare pentru autocare, toalete publice moderne la obiectivele turistice, programe extinse la muzee etc.
Toate aceste măsuri conduc la mai multe încasări din taxa hotelieră la bugetul local și la alte investiții în beneficiul comunității locale. Cred cu tărie că toate lucrurile bune pe care le faci ți se întorc. Din păcate și reciproca e valabilă.
Interviu realizat de Diana Sbârcea, pentru ediția 97 a revistei Horeca România.
