Risipa alimentară, o problemă ce nu mai poate fi ignorată

person Horeca
access_time_filled

risipaalimente2015Cererea de alimente va continua să crească ca urmare a creșterii populației și a veniturilor, indică raportul “Munca în sectorul alimentației – Tendințe și perspective de ocupare în sectorul food”, realizat de ManpowerGroup, în calitate de partener de HR al Expo Milano 2015.

Potrivit raportului, în contextul creșterii cererii pentru alimente, nu mai poate fi ignorată o statistică alarmantă: peste o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt risipite sau aruncate.

Conform celor mai recente estimări ale ONU, până în anul 2050 populația lumii va crește de la cele 7 miliarde de persoane din prezent la 9,1 miliarde. Ca urmare a creșterii populației și a veniturilor, cererea de alimente va continua la rândul ei să crească.

O treime din alimentele produse la nivel mondial, adică 1,3 miliarde de tone pe an, este pierdută sau risipită

în această perioadă, în care stabilitatea aprovizionării cu alimente a milioane de persoane și sustenabilitatea proceselor de producție agricolă din punct de vedere al impactului asupra mediului devin probleme presante, nu mai poate fi ignorată o statistică alarmantă: peste o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt risipite sau aruncate. Nu trebuie să uităm nici că insecuritatea alimentației nu este un fenomen ce privește exclusiv țările cu venituri foarte mici: doar în SUA, categoria de risc include peste 50 milioane de oameni, iar în Uniunea Europeană, 43 milioane de persoane”, se arată în raport.

Consumatorii din țările puternic industrializate aruncă într-un an peste 222 milioane de tone de alimente.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) subliniază că în 2011 cantitatea de alimente care se arunca în țările industrializate (222 milioane de tone) era egală cu producția de alimente din Africa sub-sahariană (230 de milioane de tone). Analiza FAO estimează și că risipa de alimente din lume este de circa 1,3 miliarde de tone pe an, reprezentând circa o treime din producția de alimente destinate consumului uman. Potrivit unei alte cercetări (Smil, 2010), în cazul în care, pe lângă pierderi și risipă, se iau în considerare și alimentele transformate în furaje și hrană pentru animale pe parcursul lanțului alimentar, rezultă că doar 43% dintre produsele cultivate în scopuri alimentare pe glob sunt consumate direct de către om.

Fiecare tonă de deșeuri alimentare produce 4,2 de dioxid de carbon.

Risipa de alimente determină și un inutil consum al resurselor utilizate pentru a le produce (terenuri, apă, energie), generând emisii CO2 ce ar putea fi evitate. Fiecare tonă de deșeuri alimentare produce 4,2 de dioxid de carbon. Ineficiența în fazele de producție este doar o parte a acestei probleme, ce cuprinde de asemenea stilul de viață și obiceiurile de consum. Astfel, repartizarea de materie comestibilă pe cap de locuitor se ridică la 280-300 kg pe an în Europa și America de Nord, în timp ce în Africa sub-sahariană și în sud-estul Asiei aceasta se reduce la 120-170 kg.

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, acesta trebuie privit din per­spectiva lanțului de aprovizionare și a filierei agroalimentare, dat fiind că pierderile se înregistrează diferențiat în diverse etape, în funcție de localizarea geografică și veniturile țărilor. Astfel, se poate vorbi de risipă propriu-zisă în țările dezvoltate, unde 40% din pierderi se înregistrează în avalul lanțului de aprovizionare, în fazele de distribuție și consum. în schimb, în economiile mai slab dezvoltate, 40% din pierderi se produc în amonte, în fazele inițiale de culegere și trans­formare a produselor agricole. Consumatorii din Europa și America de Nord generează deșeuri de la 59 până la 115 kg de produse alimentare pe cap de locuitor pe an, iar cei din Africa sub-sahariană și sud-estul Asiei generează pierderi de 6 până la 11 kg de alimente pe cap de locuitor pe an.

în România, cantitatea medie de alimente risipite este de circa 86 kg/ locuitor, în scădere față de 107 în 2007, dar continuă să reprezinte circa 2,5% din cele peste 90 milioane de tone de alimente risipite în UE.

Risipa de alimente are consecințe ecologice și economice negative, iar existența sa ridică și probleme cu caracter social. Pentru a estima impactul alimentelor risipite asupra mediului trebuie evaluat întregul lor ciclu de producție și toate etapele lanțului agroalimentar, calculân­du-se amprenta de carbon, cea ecologică și cea a consumului de apă.

Amprenta de carbon a cantității de alimente risipite anual la nivel global este de 3,3 gigatone de dioxid de carbon, arată estimările publicate de FAO în 20133. Pe categorii de alimente, cerealele sunt cele care generează cele mai multe astfel de gaze (34% din total), urmate de carne si legume (21%). Carnea, deși reprezintă doar 5% din totalul alimentelor risipite în fiecare an, are o amprentă mult mai mare decât toate celelalte alimente, pe fondul acumulării de carbon din procesul producției de furaje, a consumului de combustibil pen-tru transportarea și procesarea cărnii, dar și al emisiilor considerabile de gaze ale rumegătoarelor.

Datele au fost extrase din raportul “Munca în sectorul alimentației – Tendințe și perspective de ocupare în sectorul food”, realizat de ManpowerGroup, în calitate de partener de HR al Expo Milano 2015.

Sursă foto: www.green-mom.com

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

Ramai alaturi de noi?
Aboneaza-te și vei primi gratuit revista Horeca Romania.
Abonează-te
© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302