Investiţii de aproape 100 milioane euro în turismul din Transilvania, în următorii doi ani

Fundația Pro Economica Alapitvany va investi în următoarea perioadă circa 44 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, în mai multe proiecte turistice din Transilvania. Printr-un proces de selecție, deja au fost alese și aprobate 11 proiecte de dezvoltare turistică, care, conform estimărilor, vor genera aproximativ 500 de locuri de muncă și investiții de 100 milioane de euro. Detaliile ne-au fost oferite de Kozma Monika, director general al Fundației.

Pentru început, vă rog să ne povestiți despre Fundația Pro Economica, când a luat naștere aceasta și care este scopul/misiunea acesteia?

Fundația Pro Economica a luat naștere în 2017, membrii fondatori sunt persoane fizice a căror dorință este o dezvoltare economică sustenabilă în Transilvania și crearea bazelor înființării unor locuri de muncă pe termen lung, în baza strategiei elaborate în acest scop. 

Fundația Pro Economica urmărește crearea unui lanț autosusținător în agricultură și stimularea a trei domenii interdependente: agricultură, prelucrare/procesare produse agricole și turism.

Recent, ați anunțat intenția de a investi în turismul din Transilvania. Ce v-a determinat să faceți acest pas și ce ne puteți spune despre investițiile pe care le aveți în vedere în turismul din regiune? 

Deoarece am finanțat mai întâi mici fermieri și producători agricoli, apoi am lansat programul nostru de finanțare a unor facilități de prelucrare și procesare a materiilor prime, ni se pare absolut necesar să ajungem să încheiem lanțul de producție cu finanțarea unor investiții din zona turismului, care, la rândul lor, prin integrarea serviciilor și produselor locale în oferta lor turistică, vor ajuta la valorificarea produselor locale.

Având în vedere că deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare este în creștere, este nevoie de o strategie bine gândită pe plan național, pentru a crește producția internă și valorificarea acestor produse.

Avem 11 contracte de finanțare semnate în cadrul programului de investiții în turism, dintre care două hoteluri în județul Covasna, șase în județul Harghita și trei în județul Mureș. Dintre acestea sunt unele proiecte a căror execuție a fost începută, altele care se află în faza de autorizare. Fiecare proiect va acoperi o cerere de piață în acea regiune, vorbim despre hoteluri de 3 stele, 4 stele, precum și complexe hoteliere cu centre spa de 5 stele. Numărul camerelor variază între 20-120.

în Târgu Mureș, de exemplu, se va deschide primul hotel Hilton, cu peste 100 de camere disponibile, atât persoanelor care călătoresc cu scopuri business, cât și turiștilor exigenți. în Sovata, vor fi construite două complexe hoteliere, dotate cu wellness și cu parc acvatic. în județul Harghita, lângă Gheorgheni, se va construi un hotel de 5 stele, cu posibilitate de cazare la cele mai înalte standarde, dar și un hotel de 4 stele, cu pistă de bob de vară și de schi, destinat clienților doritori de aventuri în tot parcursul anului. Tot în județul Harghita, la Sub Cetate, se va realiza un proiect dedicat familiilor, datorită faptului că acest complex hotelier va cuprinde 20 de căsuțe, care găzduiesc apartamente de două-trei camere fiecare.

Ce criterii ați avut în vedere în selecția celor 11 proiecte de dezvoltare turistică? 

Criteriile de selecție sunt cele cuprinse în apelul de proiecte, printre care se enumără experiența în domeniu, capacitatea financiară, crearea unor noi locuri de muncă și oferirea unor servicii care reprezintă noutate în regiunea respectivă.

Ați declarat că urmăriți o dezvoltare economică în trei pași pentru Transilvania: producție – procesare – desfacere. Ce înseamnă, concret, acest lucru și ce pași ați făcut până acum pentru realizarea acestui deziderat? 

Pașii făcuți până acum reprezintă programul „de minimis” derulat în județele Bistrița, Cluj, Covasna, Harghita și Mureș, în cadrul căruia am oferit o finanțare de maxim 75% din valoarea achiziției, dar nu mai mult decât 70.000 lei. Am avut peste 6.000 mii proiecte realizate, în urma cărora beneficiarii finali au cumpărat animale de prăsilă, utilaje agricole, au înființat plantații, program urmat de finanțarea investițiilor mari în domeniul agricol. Programul aferent finanțărilor mari a fost demarat în 2018 și au fost încheiate contracte de finanțare cu 53 de beneficiari finali. Cu toții s-au obligat, prin contract, la crearea unor locuri de muncă noi și/sau integrare a producătorilor locali. Al treilea pas era programul de finanțare în domeniul turismului prin acordarea fondurilor nerambursabile pentru construire/modernizare de hoteluri.

Așa cum am menționat, noi credem că trebuie să întărim capacitatea României în procesarea și prelucrarea materiilor prime care sunt cultivate în țară, mai ales că în țara noastră agricultura are o tradiție și ne mândrim cu un sol de calitate bună, unul dintre cele mai bune în UE. România a adoptat o strategie privind sprijinirea sectorului agroalimentar. Intenția noastră, ca și Fundație, este, să sprijinim aceste demersuri.

Referitor la investițiile pe care intenționați să le faceți în turismul din Transilvania, la cât se ridică acestea, de unde provin fondurile și ce impact estimați că vor avea aceste investiții asupra economiei locale? 

Fondurile pentru investițiile finanțate provin în totalitate de la Guvernul Ungariei și reprezintă maxim 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului respectiv. Conform contractelor de finanțare, în urma realizării acestor proiecte se vor crea peste 500 noi locuri de muncă. Un alt beneficiu va fi dezvoltarea zonei în care se vor realiza aceste investiții, prin creșterea numărului de turiști și, prin asta, implicit și a economiei locale.

Referitor la importanța susținerii producătorilor locali, s-a putut observa în timpul pandemiei o creștere a interesului pentru producătorii locali/pentru produse locale. Ce măsuri considerați că se impun pentru a sprijini producția locală, pe de o parte, și pentru o mai bună valorificare a acestor produse în unitățile turistice, pe de altă parte? (nu de puține ori mergem în hoteluri și pensiuni din țară și găsim acolo doar produse importate). 

Am observat și noi importanța valorificării valorilor locale, și din acest motiv, promovăm prin crearea site-ului nostru, www.agro-mania.ro, producătorii locali. 

Prin integrarea produselor locale în oferta și serviciile oferite de către hotelurile care sunt realizate în cadrul programului nostru de finanțare, noi credem că dăm un răspuns pozitiv la această provocare și putem deveni un bun exemplu pentru ceilalți.

în final, aș dori să vă întreb cum vedeți turismul din Transilvania – evoluție, perspective, oportunități? 

Am citit foarte multe studii, prognoze, unele mai optimiste, altele mai pesimiste, în ceea ce privește viitorul domeniului turistic din Transilvania și, mai ales într-o perioadă atât de dificilă prin care trecem acum datorită pandemiei, cred și mai mult în importanța acestui domeniu, ca un colac de salvare pentru economia regiunii. în Transilvania, avem orașe dezvoltate și cu mare renume pe plan internațional, care sunt deja zone de interes turistic, avem multe valori și atracții naturale și, prin crearea unor servicii performante, între care intră și produsele locale de bună calitate, cred că o să ajungem la o creștere semnificativă a interesului turiștilor. Trebuie să arătăm valorile tradiționale, care sunt deja de o înaltă calitate și, prin acest atu, putem fi competitivi pe plan național și internațional.

Dezvoltare economică în trei pași pentru Transilvania: Producție – Procesare – Desfacere

Obiectivul Fundației Pro Economica este de a asigura o dezvoltare economică sustenabilă a regiunii Transilvaniei, printr-un plan în trei etape. Acesta a presupus mai întâi finanțarea unor mici ferme de producție agricolă, apoi finanțarea unor facilități de prelucrare și procesare a materiilor prime și, în final, finanțarea unor investiții din zona turismului care să încheie acest lanț de producție, procesare și desfacere prin integrarea serviciilor și produselor locale în oferta lor turistică.

Interviu realizat de Diana Voinea pentru ediția 104 a revistei Horeca România