Turismul în Brașov, în vreme de pandemie

person Horeca
access_time_filled

Cât de mult ne dorim cu toții să reintrăm în normalitate… Este vară și sufletele noastre tânjesc după libertate, aer curat, spirit de vacanță sau pur și simplu reluarea întâlnirilor la barurile, terasele și restaurantele din țară, prezența la evenimente, concediile la munte și la mare, în stațiunile din țară.

Pentru că locuiesc într-unul dintre cele mai frumoase orașe din România și chiar din lume, nu m-am putut abține să nu fac o retrospectivă a ultimei luni de zile, dorindu-mi să văd mai multă implicare activă a autorităților, dar și în general dorindu-mi să văd oamenii mai implicați atunci când vine vorba de Covid 19 și de cum ar trebui să ne protejăm și mai ales să îi protejăm și pe cei din jurul nostru, chiar dacă nu îi cunoaștem.

Brasov

De câteva săptămâni bune sunt în continuare întrebată dacă eu cred că există Covid 19 și sincer nu mă supăr când aud acest lucru pentru că, așa cum am mai scris în articolele anterioare am sosit în țară în mijlocul pandemiei globale, chiar dacă din fericire am fost ferită sau poate nu… de întâlnirea cu virusul, însă am trăit pe propria-mi piele în lunile ianuarie, februarie și martie experiența unei potențiale infectări în masă pe unul dintre cele mai mari vase croaziere din lume, lucru care din fericire nu s-a întâmplat. Din luna ianuarie urmăream știrile de la BBC în timp ce îmbarcam zeci de angajați care tranzitaseră Singapore, China, Coreea de Sud alături de alte mii de pasageri din întreaga lume.

Nu mi-am imaginat și nimeni nu și-a imaginat că cea mai dragă industrie din lume, cea a călătoriilor, va fi pusă pe butuci. Este ca și cum cineva și-ar fi dorit ca oamenii să nu mai călătorească, să nu se mai întâlnească, să nu mai socializeze, să nu-și mai atingă obiectivele, așa a început un război invizibil, cu virusul, cu noi înșine, cu cei din jur, este testul răbdării, așa am numit și voi continua să consider această perioadă pentru unii nefastă, iar pentru alții o perioadă cu infinite oportunități.

Industria ospitalității, o industrie a zâmbetelor, o industrie a întrecerii hotelurilor, barurilor, restaurantelor, teraselor în a oferi servicii de înaltă calitate oaspeților lor, transformată în ceva asemănător unui loc de relaxare unde mergi din dorința de a-ți demonstra că nu e chiar atât de rău și că se poate și așa. Da, se poate și așa și m-am bucurat tare mult când am revăzut forfota de pe strada Republicii, o zumzăială veselă ca în vremurile bune. Este însă toată această zumzăială sigură?

Să o luăm cu începutul relaxării care s-a declanșat neoficial cu vreo 5 zile înainte de 15 mai, toată lumea circula pe șosele fără să mai țină cont de nimic, lucru de înțeles, străzile însă erau pustii, brașovenii s-au comportat exemplar și până la urmă întreaga țară. Nu m-am așteptat să văd atâta docilitate din partea noastră, putem să ne felicităm!

A venit 15 mai, prima zi a stării de alertă după care a fost introdus în mentalul colectiv cuvântul “relaxare”, care sună atât de bine, nu-i așa?

Pe 16 mai am făcut turul întregului centru istoric pentru a vedea ce se întâmpla, terasele nu erau încă deschise, câțiva oameni pe stradă, singurele locații deschise de pe strada Republicii și alte străzi lăturalnice erau doar locațiile cu înghețată și cafea “to go”, și da, am văzut oamenii stând la coadă pentru înghețată, perfect normal, cozi la înghețată am văzut peste tot în lume. Străzile încă pustii, am găsit doi prieteni care beau o cafea pe o bancă lângă un restaurant închis și în rest orașul părea viu datorită livratorilor la domiciliu.

Mi-am spus, ce cuminți sunt brașovenii, parcă era și ceva mai multă informare la TV cu o lună în urmă. A venit ziua mult așteptată de 1 iunie, o zi ploioasă la Brașov, oamenii nu s-au înghesuit deloc la terase, așa că au luat cu asalt toate centrele comerciale și magazinele cu haine și încălțăminte, niciodată, de când sunt eu nu am văzut cozi atât de mari și atâta lejeritate la C&A, New Yorker, Adidas, Deichman, Pepco, Carrefour, etc. cozi de peste 30 de persoane la casele de marcat, plus persoanele care erau la rafturi, să fi rămas toți brașovenii fără încălțăminte și chiloți în doar două luni de zile? Să fi fost nevoia de socializare atât de mare încât să nu mai conteze unde se aflau, iar ideea era una singură: să fie cât mai aproape de alți oameni? Posibil cei cu copii mici…, poate nevoia de a vedea alți oameni, curiozitatea… recunosc eu am fost curioasă. Ce am observat în schimb? Lipsa oricărei distanțări sociale, nici măcar de respectare a spațiului personal, care oricum variază de la persoană la persoană.

Din păcate terasele nu au avut mare succes de 1 iunie, vremea a fost ploioasă, unele au fost nepregătite deoarece nu au avut umbrelele livrate la timp, cu siguranță însă cuvântul „relaxare” a relaxat prea mult întreaga populație… de parcă dintr-o dată Covid 19 a dispărut și ne puteam comporta ca și acum trei – patru luni.

Și au venit Rusaliile, un nou weekend prelungit, o nouă plimbare rapidă pe la terasele din centrul istoric. Cu două zile înainte de Rusalii m-au impresionat foarte plăcut, toate erau pregătite, deschise, se țineau ședințe, se aranjau mese, am găsit și o locație foarte drăguță unde era așezată o măsuță cu dezinfectant și o notă pentru clienți să aștepte pentru a fi așezați la mese în condiții de maximă siguranță. Ca o paranteză, în acest moment asta caută toți clienții: siguranță maximă, dar și evadare, așteptând aceeași primire ospitalieră și chiar dacă zâmbetul este acum ascuns în spatele măștilor, se va reflecta categoric în ochi, tonul vocii și promptitudinea serviciilor oferite.

Am pozat majoritatea teraselor, unele aveau mesele aranjate conform cerințelor la o distanță de doi metri, altele le aveau mai apropiate, totul aranjat și pregătit pentru Rusalii când se știe foarte bine că Brașovul va fi invadat de vizitatori din toate colțurile țării. Și așa s-a și întâmplat, de Rusalii centrul istoric a devenit o masă compactă de oameni, nu am văzut locuri libere la nicio terasă, om lângă om și pe stradă și pe terase și la chioșcurile de înghețată, parcări libere inexistente și mașini din toată țara.

Toată țara, așa cum e tradiția a venit la terasă la Brașov. într-un fel atât de frumos, să fii din orice colț al țării și să le propui prietenilor să mergeți la o terasă la Brașov, nu este nici măcar o fiță, este o atitudine normală, este nevoia oamenilor de a socializa, de a se întâlni cu alți oameni, doar că acum aceste întâniri se desfășoară sub egida unei mai mari conștientizări a faptului că ceea ce înainte puteau face fără prea mari griji, acum se expun unui risc pe care nici măcar nu îl pot evalua.

Ce mă îngrijorează pe mine foarte tare este asocierea relaxării cu finalul pandemiei, această asociere se întâmplă acum în mintea tuturor și toți ajung să se întrebe unii pe ceilalți “tu chiar crezi că există?”. Alte voci șoptesc: “e o simplă gripă…tu cunoști pe cineva bolnav?”. Răspunsul meu e foarte simplu: „da, să vă bucurați că nu știți pe nimeni sau că nici măcar nu ați auzit… Când veți auzi, virusul va fi foarte aproape de voi”. De ce se întâmplă acest fenomen? Pentru că deocamdată nu sunt foarte multe persoane contaminate, dar numărul crește îngrijorător de la o zi la alta, Brașovul a urcat rapid pe treptele podiumului și este fruntaș în clasament, în acest moment spitalele de Covid din Brașov sunt pline și în fiecare zi tot mai multe persoane se îmbolnăvesc.

Da, viața și activitățile noastre trebuie să continue, însă cu toții trebuie să fim responsabili, da este important să avem autorități care ne informează și care ne susțin, dar putem face acest lucru și din proprie inițiativă, proprietarii și managerii de terase, baruri, magazine să își informeze zilnic angajații și să le reamintească cât de importantă este siguranța lor, a clienților lor, a familiilor lor, să îi responsabilizeze zilnic, prin reamintirea stării reale în care ne aflăm și ne vom afla până la găsirea unui tratament eficient sau până la găsirea unui vaccin sau până la identificarea unor norme aplicabile reale cu care să putem coexista și pe care să le putem aplica fără a le considera de domeniului absurdului, iar la rândul lor clienții să fie conștientizați și să li se reamintească în permanență că protejându-se pe ei, îi protejează pe cei din jur.

Nu este momentul să ne relaxăm prea tare și să lăsăm garda jos după toate eforturile tuturor. Nu este momentul să vedem în spații publice personal care nu mai poartă masca sau o poartă sub nas sau sub barbă. în magazine în special regulile impuse mi se par tratate cu superficialitate, clienților nu li se mai reamintește că trebuie să poarte masca pe toată fața sau că trebuie să păstreze distanța de doi metri față de cei din jur. Nu suntem din păcate la nivelul la care avem în propria conștiință simțul civic atât de dezvoltat, iar reamintirea nu este un lucru rău, așa învățăm să ne adaptăm noilor condiții.

Și în loc de atâtea ori “nu”, da – nu mi-aș dori să văd Brașovul închis, însă ritmul în care cresc îmbolnăvirile zilnic, acest lucru este aproape inevitabil.

Mi-aș fi dorit să fi văzut în schimb o promovare eficientă și inedită a Brașovului și a altor orașe, a țării noastre ca țară sigură sau mi-aș fi dorit să fi văzut niște măsuri generale luate la nivel de oraș, cu implicarea directă a autorităților în gestionarea situației prin crearea unui mediu turistic de siguranță, prin susținerea activă a afacerilor din domeniul ospitalității. Da, este important ca fiecare unitate să aibă propriile inițiative sau să se formeze grupuri care să schimbe idei și experiențe pentru a asigura împreună norme proprii de siguranță maximă într-un mediu plăcut și atmosferă de vacanță.

între timp, da, Brașovul este deschis și ne așteaptă pe toți să îl explorăm cu maximă responsabilitate, să avem grijă unii de alți!

Articol scris de Ramona Georgescu, Trainer și Consultant în Turism.

Articole Recomandate

Despre HORECA

Horeca.ro aduce zilnic în actualitate cele mai importante informaţii din industria ospitalităţii româneşti şi cea internaţională.

Ramai alaturi de noi?
Aboneaza-te și vei primi gratuit revista Horeca Romania.
Abonează-te
© 2015-2022 Horeca Romania. Toate drepturile rezervate.
ISSN 2286-1211 » ISSN-L 2247-8302